Mirela Loșniță
Moartea lui Helmuth Duckadam, supranumit „Eroul de la Sevilla”, a zguduit lumea sportului românesc pe 2 decembrie 2024. La doar 65 de ani, Duckadam s-a stins, lăsând în urmă nu doar un gol imens, ci și o moștenire de neuitat. În urmă cu câțiva ani, pe 1 aprilie 2019, când Duckadam împlinea 60 de ani, Gazeta Sporturilor i-a dedicat o ediție specială. Aceasta a inclus un album foto inedit și un interviu memorabil, care reconstituie momentele-cheie din cariera și viața sa.
Amintiri în imagini: copilăria și tinerețea lui Helmuth Duckadam
Ediția de colecție a ziarului Gazeta Sporturilor din 2019 a publicat fotografii rare din copilăria și tinerețea lui Duckadam, alături de instantanee din viața de familie. Imaginile surprind nu doar evoluția sportivului, ci și latura sa umană, marcând povestea unui om care și-a dedicat viața fotbalului și a depășit numeroase încercări.
De la primele meciuri disputate în copilărie până la performanța legendară din 1986, Duckadam a fost mereu un exemplu de dedicare. Fotografiile arată un tânăr plin de pasiune și ambiție, dar și un om de familie atașat, care și-a găsit alinarea în căminul său.
În interviul acordat în 2019, Duckadam a rememorat performanța care l-a consacrat: finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, când Steaua București a învins FC Barcelona la penalty-uri. Duckadam a reușit să apere patru lovituri de la 11 metri, un record care rămâne neegalat și care l-a transformat într-o legendă mondială.
Viața dincolo de glorie: sacrificii și lupte personale
Deși a atins culmile succesului în fotbal, viața lui Duckadam nu a fost lipsită de dificultăți. După finala de la Sevilla, problemele de sănătate l-au obligat să se retragă prematur din activitate. În interviul din 2019, Duckadam a vorbit despre lupta cu durerile fizice și despre operațiile care i-au marcat anii de după retragere.
„După minte nu se vede că ai 60, dar fizic te resimți pe la încheieturi, la oase, în general. Am făcut în 2018 o operație prin care mi-am pus o proteză la genunchiul stâng, iar acum lumea întoarce capul când mă ridic. Parcă mă rup în bucățele! (Exemplifică, mișcă genunchiul, un scârțâit subțire se aude). Așa face proteza!
Am avut probleme pentru că era piciorul meu de bătaie. Puneam toată greutatea pe el, iar cartilajul s-a măcinat în timp. Urmează probabil și dreptul. O să devin Robocop! Vor suna toate sistemele de siguranță când voi trece prin porțile aeroportului.
Știam că sunt probleme, îmi amorțea brațul. Toată campania aceea m-am chinuit. Am făcut atunci o mie de controale. Nu existau tratamentele și tehnologia de acum. Majoritatea doctorilor au dat-o pe reumatism. Norocul meu! Dacă se descoperea anevrismul mai repede, nu mai existam la Sevilla!”, spunea Duckadam.
Pe lângă problemele fizice, Duckadam a trebuit să se adapteze la o viață departe de lumina reflectoarelor. După Revoluția din 1989, a avut diverse ocupații, inclusiv un post la Poliția de Frontieră, pentru a-și întreține familia. În interviu, el a reflectat asupra relației cu autoritățile comuniste și post-revoluționare, oferind o perspectivă valoroasă asupra tranziției din fotbalul românesc.
Un om de familie și un exemplu de perseverență
Pe lângă cariera sa impresionantă, Duckadam a fost un om de familie dedicat. Fotografiile și mărturiile din ediția de colecție arată un bărbat care a găsit în familie o sursă de putere și echilibru. Relația cu cei dragi a fost un aspect central al vieții sale, iar acest lucru reiese din numeroasele imagini care surprind momente intime și pline de afecțiune.
Deși problemele de sănătate și dificultățile financiare i-au pus la încercare răbdarea, Duckadam nu a încetat niciodată să inspire prin determinarea și optimismul său. Faptul că și-a păstrat simțul umorului și modestia chiar și în cele mai grele momente este o dovadă a caracterului său puternic.
Moartea lui Duckadam reprezintă o pierdere imensă pentru sportul românesc, dar moștenirea sa va dăinui pentru generațiile viitoare. Fotografiile din tinerețea sa, combinate cu poveștile și lecțiile de viață împărtășite în interviuri, oferă o imagine completă a omului și sportivului care a fost.
Drum lin, Helmuth Duckadam! România îți va păstra numele viu în inimile celor care te-au admirat și respectat.
