Cristina Cohuț
În fiecare an, pe 1 aprilie, lumea întreagă intră într-un joc colectiv al păcălelilor, al zâmbetelor și al surprizelor – mai mult sau mai puțin plăcute. Chiar dacă nu figurează în calendarele oficiale ca sărbătoare legală, Ziua Internațională a Păcălelilor este așteptată cu entuziasm în toate colțurile lumii și aduce amuzament, creativitate și… neîncredere în tot ce se aude până la miezul nopții.
De la glumele nevinovate între colegi sau prieteni, până la farsele elaborate ale marilor publicații sau companii, această zi își are un loc aparte în cultura populară, devenind un adevărat fenomen internațional. Dar cum a apărut această tradiție și de ce anume pe 1 aprilie?
O istorie a farselor
Contrar impresiei că este o invenție modernă, Ziua Păcălelilor are o istorie documentată care se întinde pe parcursul a câtorva secole. Deși originile exacte sunt greu de stabilit, mai multe surse istorice și culturale aduc indicii clare despre vechimea acestei tradiții.
Unul dintre cele mai vechi exemple de farsă documentată de 1 aprilie apare într-un poem flamand din anul 1539, unde un stăpân își păcălește servitorul într-un mod comic. Acesta este considerat de istorici drept un punct de pornire în evoluția scrisă a acestei zile.
Dar poate cea mai poetică interpretare vine din literatura engleză. În celebra sa lucrare The Canterbury Tales, Geoffrey Chaucer scria în anul 1329 povestea cocoșului vanitos Chauntecleer, păcălit de o vulpe vicleană.
Povestea este plasată „la 32 de zile după martie”, o exprimare ambiguă, pe care unii au interpretat-o drept 1 aprilie, ceea ce ar fi alimentat și mai mult mitul datei de 1 aprilie ca zi dedicată farselor, relatează europafm.ro.
În secolul XVII, John Aubrey menționa în scrierile sale „Ziua sfântă a păcălicilor”, marcând astfel, în mod oficial, existența acestei tradiții populare.
Un „împărat” bufon și un decret imaginar
Una dintre cele mai savuroase (și probabil fictive) teorii despre originea Zilei Păcălelilor îi aparține profesorului Joseph Boskin de la Universitatea din Boston.
Potrivit acestuia, în timpul domniei împăratului Constantin cel Mare, un grup de bufoni de curte l-ar fi convins pe suveran că ar putea conduce imperiul mai bine decât el.
Amuzat de curajul acestora, împăratul ar fi cedat conducerea, pentru o singură zi, unuia dintre bufonii săi, care ar fi emis un edict prin care instituia Ziua Păcălelilor.
Deși această teorie a fost ulterior recunoscută ca o glumă lansată de Boskin însuși, ea a contribuit semnificativ la popularizarea ideii că ziua de 1 aprilie este, în esență, despre puterea umorului de a răsturna convențiile.
Confuzia calendarului
O altă explicație des invocată de istorici este legată de schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian, în anul 1582, sub domnia regelui Carol al IX-lea.
În vechiul calendar, Anul Nou era sărbătorit pe 1 aprilie, însă reforma calendaristică a mutat oficial începutul anului pe 1 ianuarie.
Mulți oameni, mai ales din zonele rurale sau mai izolate, au continuat să serbeze Anul Nou pe vechiul stil, pe 1 aprilie. Aceștia au fost numiți în batjocură „nebuni de aprilie” sau „prostănacii lui aprilie”.
În timp, în loc de felicitări reale de Anul Nou, acești oameni au început să primească mesaje ironice, cadouri hilare sau farse, consolidând astfel tradiția zilei.
Ziua păcălelilor în presa internațională și cultura modernă
În prezent, 1 aprilie este un moment savuros și pentru marile publicații internaționale, care se întrec în glume sofisticate, uneori atât de bine scrise încât reușesc să păcălească mii de cititori.
De-a lungul timpului, companii precum Google, BMW sau The Guardian au lansat știri false și campanii „fake” care au devenit virale pe internet.
De exemplu, în anul 1957, postul BBC a difuzat o știre falsă despre „recolta de spaghete din Elveția”, prezentând agricultori care culegeau paste de pe copaci. Mulți telespectatori au fost păcăliți, întrebând ulterior unde pot cumpăra butași de spaghete.
În zilele de astăzi, păcălelile de 1 aprilie au migrat masiv pe rețelele de socializare, unde companiile și influencerii își pun la bătaie creativitatea pentru a stârni hohote de râs – dar și pentru a atrage atenția într-un mod inedit.
Deși unele persoane consideră glumele de 1 aprilie deranjante sau depășite, Ziua Păcălelilor rămâne un simbol universal al jocului, al spontaneității și al umorului, lucruri de care avem cu toții nevoie în viața de zi cu zi.
Așadar, fiți cu ochii în patru și inima deschisă – e 1 aprilie, ziua în care nimic nu este ceea ce pare!
