Ana Sasu
Sistemul public de sănătate din România intră, de marți dimineață, într-o perioadă de tensiune majoră. Angajații din peste 500 de spitale din întreaga țară au anunțat declanșarea unei greve generale pe termen nelimitat, după ce nemulțumirile legate de salarii, lipsa de personal, blocarea posturilor și condițiile de muncă au rămas fără o soluție acceptată de sindicate.
Protestul ar urma să înceapă la ora 07:00 în unele unități medicale și la ora 08:00 în altele. Pe durata grevei va fi asigurată activitatea minimă obligatorie, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime din personalul mediu și auxiliar va continua să lucreze.
Asistenții medicali, infirmierele, brancardierii și ceilalți angajați implicați în protest vor limita activitatea la serviciile considerate esențiale. Câteva sute de medici s-ar fi alăturat, de asemenea, demersului sindical.
Urgențele medicale vor fi preluate, însă pacienții care au operații, consultații sau proceduri programate trebuie să se pregătească pentru posibile amânări. Situația poate diferi de la un spital la altul, în funcție de numărul angajaților care participă efectiv la protest și de modul în care conducerea fiecărei unități organizează continuitatea serviciilor.
Greva generală începe marți dimineață
Sindicaliștii din sănătate au anunțat că greva generală va începe marți, la primele ore ale dimineții. În funcție de programul de lucru al fiecărui spital, protestul va fi declanșat la ora 07:00 sau la ora 08:00.
Acțiunea este anunțată pe termen nelimitat, ceea ce înseamnă că nu există, în acest moment, o dată clară la care activitatea ar urma să revină la normal. Durata protestului va depinde de evoluția negocierilor dintre sindicate și reprezentanții Guvernului.
Peste 500 de unități medicale din România ar urma să fie afectate. Este vorba atât despre spitale mari din centrele universitare, cât și despre unități județene, municipale sau orășenești.
Personalul mediu și auxiliar reprezintă o parte esențială a activității din spitale. Fără asistenți, infirmiere, brancardieri, personal de laborator și alte categorii profesionale, multe proceduri nu pot fi desfășurate în condiții normale.
Chiar dacă un medic nu participă în mod direct la grevă, acesta poate fi pus în situația de a amâna anumite intervenții din cauza lipsei echipei complete necesare. O operație, de exemplu, nu poate avea loc doar cu prezența chirurgului. Sunt necesari asistenți, personal de anestezie, infirmiere și angajați care pregătesc sala, pacientul și instrumentarul.
Din acest motiv, efectele grevei se pot extinde asupra întregului program al spitalului.
O treime din personal va asigura activitatea minimă
În timpul unei greve generale din sistemul sanitar, spitalele nu își pot suspenda complet activitatea. Legea impune asigurarea unui procent minim de personal, astfel încât urgențele și cazurile grave să poată fi tratate.
Potrivit informațiilor anunțate de sindicaliști, aproximativ o treime din personalul mediu și auxiliar va rămâne la lucru. Această echipă va fi responsabilă de asigurarea serviciilor esențiale.
În practică, vor continua să fie preluate cazurile în care viața pacientului este în pericol sau în care amânarea intervenției ar putea produce consecințe grave.
Secțiile de primiri urgențe vor funcționa, la fel și unitățile care tratează pacienți aflați în stare critică. Terapia intensivă, camerele de gardă și serviciile necesare pacienților internați nu pot fi abandonate.
Totuși, activitatea se va desfășura cu un număr mai mic de angajați. Acest lucru poate însemna timpi mai mari de așteptare, întârzieri în efectuarea unor investigații și o presiune suplimentară asupra celor care rămân la lucru.
Personalul disponibil va trebui să prioritizeze cazurile grave. Pacienții cu probleme mai puțin urgente pot fi nevoiți să aștepte mai mult sau să revină într-o altă zi.
Ce trebuie să știe pacienții care au programări
Persoanele care au consultații, analize, investigații sau proceduri programate începând de marți trebuie să verifice situația direct la spitalul în care urmează să se prezinte.
Nu toate unitățile medicale vor fi afectate în aceeași măsură. În unele spitale, programările pot fi respectate parțial, în timp ce în altele activitatea poate fi redusă considerabil.
Pacienții sunt sfătuiți să contacteze spitalul, policlinica sau secția unde au programarea. Confirmarea telefonică poate evita un drum inutil și poate oferi informații despre o eventuală reprogramare.
În cazul consultațiilor care nu reprezintă urgențe, există posibilitatea ca acestea să fie mutate pentru o dată ulterioară.
Investigațiile imagistice, analizele de laborator și anumite proceduri de diagnostic pot fi, de asemenea, amânate. Aceste servicii depind de prezența personalului tehnic și medical specializat.
Pacienții care urmează tratamente periodice trebuie să discute cu medicul curant sau cu reprezentanții secției. Unele terapii nu pot fi întrerupte, iar spitalele trebuie să găsească soluții pentru continuarea lor.
Este important ca oamenii să nu presupună automat că programarea a fost anulată. Decizia va fi luată la nivelul fiecărei unități, în funcție de resursele disponibile.
Multe operații ar putea fi amânate
Una dintre cele mai importante consecințe ale grevei generale poate fi amânarea intervențiilor chirurgicale programate.
Operațiile care nu sunt considerate urgente pot fi reprogramate pentru zilele sau săptămânile următoare. Spitalele vor trebui să păstreze sălile și echipele disponibile pentru cazurile grave.
Intervențiile chirurgicale necesită participarea unei echipe complexe. Pe lângă medicul chirurg, sunt implicați anesteziști, asistenți, infirmiere și personal care asigură sterilizarea și pregătirea echipamentelor.
Dacă o parte dintre acești angajați intră în grevă, operația nu poate fi efectuată în siguranță.
Pacienții care au o intervenție programată trebuie să păstreze legătura cu spitalul. Conducerea unității sau medicul curant va comunica dacă operația se desfășoară conform planului.
Cazurile oncologice, intervențiile care nu pot fi întârziate și operațiile necesare pentru salvarea vieții vor avea prioritate.
Totuși, clasificarea unei intervenții drept urgentă sau amânabilă este o decizie medicală. Pacienții nu trebuie să întrerupă singuri pregătirea pentru operație și nici să renunțe la prezentarea la spital fără o confirmare oficială.
În cazul în care o intervenție este amânată, unitatea medicală ar trebui să stabilească o nouă dată și să informeze pacientul.
Urgențele vor fi tratate în continuare
Reprezentanții sindicatelor au transmis că pacienții aflați în situații grave nu vor fi abandonați. Toate urgențele trebuie acoperite pe durata protestului.
Persoanele care se confruntă cu simptome severe trebuie să apeleze în continuare numărul unic 112 sau să se prezinte la unitățile de primiri urgențe.
Durerea puternică în piept, dificultățile de respirație, pierderea stării de conștiență, simptomele unui accident vascular cerebral, hemoragiile și traumatismele grave necesită intervenție imediată.
Greva nu trebuie să îi determine pe pacienți să amâne solicitarea ajutorului în astfel de situații.
Ambulanțele și serviciile de urgență vor continua să funcționeze. Spitalele sunt obligate să primească și să trateze pacienții a căror stare nu permite amânarea.
Este posibil, însă, ca aglomerația să crească. Personalul disponibil va fi redus, iar cazurile vor fi preluate în funcție de gravitate.
Pacienții cu probleme minore pot aștepta mai mult. Triajul medical va stabili ordinea în care sunt consultați, nu momentul sosirii la spital.
De ce au decis angajații din sănătate să intre în grevă
Sindicaliștii susțin că protestul este rezultatul unor nemulțumiri acumulate de-a lungul mai multor ani.
Una dintre principalele probleme este lipsa de personal. În numeroase spitale, angajații lucrează în echipe incomplete și sunt obligați să acopere mai multe sarcini.
Blocarea posturilor a făcut dificilă angajarea unor noi asistenți, infirmiere, brancardieri și specialiști. În același timp, o parte dintre salariați s-au pensionat sau au părăsit sistemul.
Angajații rămași se confruntă cu un volum ridicat de muncă, ture suplimentare și perioade insuficiente de odihnă.
Sindicatele reclamă și nivelul veniturilor. Unele categorii profesionale consideră că salariile nu reflectă responsabilitatea, riscurile și complexitatea muncii desfășurate.
Diferențele salariale dintre angajați reprezintă un alt motiv de nemulțumire. Persoane care desfășoară activități similare pot primi venituri diferite, în funcție de tipul unității sau de modul de calcul al sporurilor.
Condițiile de muncă sunt, de asemenea, contestate. În unele spitale există deficit de echipamente, infrastructură veche și lipsuri care îngreunează îngrijirea pacienților.
Legea salarizării, în centrul conflictului
Sindicatele afirmă că nu au fost chemate la negocieri reale în legătură cu noul proiect al legii salarizării.
Reprezentanții angajaților consideră că modificările care afectează veniturile personalului medical trebuie discutate cu organizațiile sindicale.
Lipsa consultării a amplificat tensiunile. Salariații se tem că noua lege poate menține sau chiar accentua inechitățile existente.
Oamenii solicită reguli clare pentru calcularea salariilor, sporurilor și gărzilor. De asemenea, cer recunoașterea responsabilității și a riscurilor asociate fiecărei profesii.
Sistemul sanitar include numeroase categorii de angajați. Medicii, asistenții, biologii, chimiștii, farmaciștii, infirmierele, brancardierii și personalul tehnic au roluri diferite, dar dependente unele de altele.
O schimbare salarială aplicată fără o analiză completă poate crea dezechilibre în interiorul echipelor.
Sindicaliștii vor ca proiectul să fie negociat înainte de adoptare și solicită garanții că veniturile nu vor fi diminuate.
Posturile blocate au accentuat lipsa de personal
Una dintre cele mai grave probleme semnalate este blocarea angajărilor în sistemul public.
Spitalele nu pot ocupa toate posturile rămase libere, chiar dacă există un necesar evident de personal.
În unele secții, numărul angajaților este mult sub nivelul necesar. Turele sunt acoperite cu dificultate, iar personalul existent acumulează ore suplimentare.
Lipsa asistenților și infirmierelor afectează direct îngrijirea pacienților. Un singur angajat poate ajunge să răspundă de un număr foarte mare de bolnavi.
În aceste condiții, timpul acordat fiecărui pacient scade. Crește și riscul de epuizare profesională sau de apariție a unor erori.
Sindicatele cer deblocarea posturilor în funcție de nevoile reale ale spitalelor.
Angajările ar trebui să fie permise mai ales în unitățile de urgență, în secțiile cu deficit sever și în spitalele care tratează un număr mare de pacienți.
Reprezentanții salariaților susțin că măsurile generale de reducere a cheltuielilor nu pot fi aplicate fără diferențiere în domeniul sănătății.
Medicii sunt afectați chiar dacă nu intră direct în grevă
Câteva sute de medici s-ar fi alăturat protestului, însă efectele se resimt și în cazul celor care nu participă.
Activitatea unui medic depinde de existența unei echipe complete. În lipsa asistenților și a personalului auxiliar, multe consultații și intervenții nu pot fi realizate.
Un medic poate fi prezent în spital, dar poate fi obligat să limiteze activitatea la cazurile urgente.
În secțiile chirurgicale, lipsa personalului poate duce la reducerea numărului de operații. În laboratoare, absența tehnicienilor poate întârzia rezultatele analizelor.
În ambulatoriu, unele cabinete pot funcționa cu program redus.
Această dependență între categoriile profesionale explică de ce o grevă a asistenților și infirmierelor afectează întregul spital.
Personalul medical lucrează într-un sistem în care fiecare etapă este legată de alta. Internarea, recoltarea analizelor, administrarea tratamentului și externarea necesită colaborarea mai multor angajați.
Ce pot face pacienții în perioada protestului
Pacienții care au nevoie de servicii medicale trebuie să urmărească anunțurile oficiale ale spitalelor.
Multe unități pot publica informații pe site, pe rețelele sociale sau la aviziere. Unele vor pune la dispoziție numere speciale pentru verificarea programărilor.
Oamenii trebuie să aibă la îndemână documentele medicale, biletul de trimitere și datele programării.
În cazul unei reprogramări, este recomandat să solicite o confirmare clară a noii date.
Pacienții care au rețete sau tratamente ce trebuie reînnoite ar trebui să contacteze medicul de familie sau medicul specialist din timp.
Persoanele cu afecțiuni cronice nu trebuie să întrerupă tratamentul fără recomandare medicală.
În cazul unei urgențe, oamenii trebuie să ceară ajutor imediat. Greva nu suspendă dreptul la asistență medicală de urgență.
Pentru probleme minore, pacienții pot apela la medicul de familie, la centrele de permanență sau la serviciile ambulatorii care funcționează.
Această alegere poate reduce presiunea asupra camerelor de gardă.
Prima grevă generală de o asemenea amploare după 2016
O acțiune sindicală similară nu ar mai fi avut loc în sistemul sanitar din România din luna iunie 2016.
Faptul că angajații au ajuns din nou la grevă generală arată profunzimea nemulțumirilor existente.
În ultimii ani, sistemul de sănătate a trecut prin perioade dificile, marcate de lipsa personalului, suprasolicitare și probleme de finanțare.
Unele revendicări au fost discutate în repetate rânduri, fără a fi rezolvate complet.
Greva generală reprezintă una dintre cele mai dure forme de protest. Ea este folosită atunci când negocierile nu produc un rezultat acceptat.
Sindicatele speră că presiunea creată va determina Guvernul să reia discuțiile și să vină cu soluții concrete.
Pacienții sunt, însă, cei care pot resimți cel mai rapid efectele protestului. Chiar dacă urgențele sunt asigurate, amânarea operațiilor și investigațiilor poate provoca dificultăți.
Evoluția situației va depinde de răspunsul autorităților și de disponibilitatea părților de a negocia. Până la găsirea unei soluții, pacienții sunt sfătuiți să verifice fiecare programare și să urmărească informațiile transmise de spitalele în care urmează să fie consultați sau tratați.
Sursa foto: Arhivă
