Nicolescu Daniela
România a înregistrat anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, însă, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar, Guvernul condus de Marcel Ciolacu ar fi ascuns suplimentar facturi și cheltuieli neînregistrate în valoare de 45 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 9 miliarde de euro.
Aceste informații vin într-un context economic tensionat, marcat de majorări de taxe și măsuri fiscale drastice adoptate în 2025, pe fondul presiunilor uriașe din partea Comisiei Europene privind reducerea deficitului bugetar.
Cum au fost „ascunse” cele 45 de miliarde de lei
Potrivit sursei citate, sumele neînregistrate au fost defalcate în mai multe categorii:
- 5 miliarde de lei – rambursări de TVA întârziate cu mai mult de 60 de zile
- 5 miliarde de lei – licitații și cheltuieli aprobate de Compania Națională de Investiții (CNI), dar neincluse explicit în buget
- 12 miliarde de lei – supracontractarea din programele de investiții
- 10 miliarde de lei – cofinanțarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
- 13 miliarde de lei – cheltuieli suplimentare cu dobânzile pentru împrumuturile contractate de stat
În total, aceste sume însumează 45 de miliarde de lei (aproximativ 9 miliarde de euro), bani care, potrivit ZF, nu au fost reflectați transparent în execuția bugetară, deși reprezintă obligații clare ale statului.
Un aspect semnificativ evidențiat de Ziarul Financiar este creșterea cheltuielilor cu dobânzile. În bugetul aprobat pentru 2024, statul estimase că va plăti 42 de miliarde de lei pentru dobânzile aferente împrumuturilor contractate. În realitate, suma a ajuns la 55 de miliarde de lei – o diferență de 13 miliarde neprevăzută inițial.
Această creștere masivă reflectă presiunea tot mai mare pe finanțele publice, într-un context în care România continuă să se împrumute pentru a acoperi cheltuielile curente și programele de investiții.
Marcel Boloș: „L-am avertizat, dar nu l-a interesat”
Scandalul legat de gestionarea deficitului bugetar a fost amplificat de declarațiile lui Marcel Boloș, fostul ministru al Finanțelor. Acesta a susținut că l-a avertizat pe premierul de la acea vreme, Marcel Ciolacu, în privința derapajului bugetar, însă ar fi primit un răspuns șocant.
„I-am spus că deficitul va exploda, dar mi-a zis că «îl doare în organul genital» de deficit”, a declarat Boloș, citat de Ziarul Financiar.
Afirmația a alimentat criticile opoziției, care acuză Guvernul PSD-PNL de lipsă de transparență și responsabilitate fiscală.
Cristian Ghinea: „Guvernul și-a dat singur o derogare de la lege”
La rândul său, Cristian Ghinea, fost ministru USR al Fondurilor Europene, a acuzat Guvernul condus de Ciolacu că și-a oferit singur o „scutire” de la legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Într-o postare pe Facebook, acesta a amintit momentul în care opoziția cerea acces la buget, dar era refuzată:
„Mai țineți minte asta iarnă când i-am cerut lui Ciolacu bugetul și apoi intrăm la guvernare? Și s-au hăhăit. Cum stătea Boloș ministru lângă celălalt Marcel și nu dădea nimic? Cum ziceau «iexperții» ăia care molfăie vorbe pe banii PSD-PNL la tv că USR sunt niște scandalagii.
Păi, noi știm cifrele și era evident bullshit ce prezenta marea alianță USL”, a scris Ghinea.
Acesta a mai subliniat că datele financiare prezentate atunci de Guvern nu aveau nicio coerență și că „adevărata dimensiune a deficitului” era ascunsă intenționat.
Consecințele pentru români: taxe mai mari și reforme dure
Pe fondul deficitului uriaș și al cheltuielilor ascunse, România a fost obligată să adopte măsuri fiscale drastice în 2025 pentru a răspunde cerințelor Comisiei Europene. Printre acestea se numără:
- Majorarea TVA pentru anumite categorii de produse și servicii
- Creșterea accizelor și introducerea de taxe suplimentare
- Reducerea unor cheltuieli publice și restructurarea instituțiilor de stat
În plus, analiștii economici atrag atenția că presiunile pe buget vor continua, iar eventuale noi împrumuturi vor genera costuri și mai mari pentru contribuabili, din cauza dobânzilor în creștere.
Un an critic pentru stabilitatea financiară a României
Potrivit sursei citate, „guvernul a operat pe muchie de cuțit”, mascând sume semnificative în afara deficitului oficial. În timp ce Comisia Europeană monitorizează atent situația fiscală, România riscă să intre sub proceduri mai stricte de control bugetar, dacă nu reușește să reducă dezechilibrele majore.
Transparența cheltuielilor publice și gestionarea eficientă a fondurilor devin astfel priorități urgente pentru actuala coaliție de guvernare.
