Mirela Loșniță
Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat direcțiile principale ale reformei pregătite de Guvern pentru companiile de stat, un proces care vizează atât transparența, cât și reducerea pierderilor din sistem. Oficialul a explicat că una dintre priorități este eliminarea societăților care există doar formal și nu mai desfășoară activitate reală.
Potrivit datelor transmise de Ministerul Finanțelor, aproximativ 185 de firme aflate în proprietatea statului sunt complet inactive. Acestea nu mai depun situații financiare și figurează doar pentru că nu au fost radiate din Registrul Comerțului. Oana Gheorghiu a arătat că aceste entități trebuie analizate și, acolo unde este cazul, închise, pentru a nu mai încărca artificial lista companiilor de stat. În opinia sa, este vorba despre „structuri moarte” care sunt trase după sistem și care distorsionează imaginea reală a economiei publice.
Guvernul pregătește o mare epurare
Un punct esențial al reformei îl reprezintă modul în care sunt conduse aceste companii. Vicepremierul a subliniat că adevărata schimbare pornește de la consiliile de administrație, pentru că acestea decid direcția și performanța unei societăți. Ea a explicat că selecția membrilor acestor consilii se va face pe baze profesionale, cu comisii independente, în care ministerele vor avea doar un rol limitat. Criteriile vor fi clare și obligatorii, iar numirile nu vor mai putea fi făcute arbitrar.
„Sunt companii pentru care trebuie să găsim soluții să le închidem, să facem curățenie”, a explicat Gheorghiu, referindu-se la aproximativ 185 de societăți inactive, identificate în analiza primită de la Ministerul Finanțelor. „Sunt în jur de 185 de companii complet inactive, fără declarații financiare, ele mai existând doar pentru că nu au fost închise la Registrul Comerțului. Se impun verificări ale acestor cadavre cu care rămânem în listă și le tragem după noi”, a precizat vicepremierul la Digi24.
Implementarea reformei va avea loc treptat, pe măsură ce mandatele actuale ale consiliilor expiră. Unele dintre ele se încheie în 2027 sau 2028, însă există și cazuri în care sunt numiri interimare, ceea ce permite accelerarea schimbărilor. Oana Gheorghiu a recunoscut că, timp de mulți ani, companiile de stat au fost percepute ca locuri sigure pentru sinecuri și influență politică, dar a spus că noile reguli și proceduri ar trebui să oprească această practică.
„De fapt și de drept, reforma unei companii de stat constă în calitatea consiliului de administrație. De asta depinde mai departe felul în care este condusă o companie, iar asta se schimbă acum”, a explicat vicepremierul. Ea a mai adăugat că schimbările vor fi implementate progresiv, pe măsură ce se încheie mandatele curente ale consiliilor. „Unele mandate se termină în 2027, altele în 2028. Sunt însă companii care au mandate interimare. Selecția membrilor se face foarte profesionist, comisiile fiind formate din oameni independenți, cu un singur reprezentant al ministerului și cu criterii clare care nu mai pot fi omise”, a subliniat Gheorghiu.
În același timp, vicepremierul a făcut apel la implicarea societății civile și a profesioniștilor din afara sistemului. Ea a subliniat că procesul de selecție este deschis și transparent, iar dacă oamenii competenți nu se înscriu, există riscul ca posturile să fie ocupate din nou de persoane din vechiul sistem.
„O știm cu toții – este de zeci de ani în memoria colectivă a românilor și are foarte mult adevăr. Consiliile de administrație erau formale, oamenii fiind trimiși din ministere pentru a-și completa veniturile sau pentru a-și exercita puterea. Cred că lucrurile astea se vor opri, dar să nu ne amăgim: reforma nu se întâmplă peste noapte, este un proces de durată, care se face cu multă perseverență și consecvență”, a explicat Gheorghiu.
România are, în prezent, peste o mie de companii de stat, mult peste nivelul altor țări cu profil economic similar, unde numărul acestora este de câteva sute. Din acest motiv, Guvernul consideră necesară o „curățenie” amplă, care să reducă numărul societăților, să le închidă pe cele care nu mai funcționează și să crească eficiența celor rămase în activitate.
„Dacă societatea nu participă, se vor înscrie tot cei din sistem. Este un proces deschis și transparent, iar aceasta este garanția seriozității. În alte state similare cu România, companiile de stat sunt undeva la 300, maximum. Noi avem peste o mie și trebuie să le reducem numărul, să facem curățenie, să le închidem pe cele care nu mai funcționează”, a concluzionat vicepremierul.
