Loredana Ionescu
Guvernul României a publicat oficial documentul privind reforma pensiilor speciale, cu accent pe modificările aplicabile în sistemul judiciar. Noile prevederi vizează trei acte normative importante și aduc schimbări majore în ceea ce privește calculul pensiilor pentru judecători, procurori, personalul auxiliar din instanțe și Curtea Constituțională. Documentul a fost pus în dezbatere publică marți, 29 iulie 2025.
Schimbări esențiale în legislația privind magistrații
Prima modificare majoră privește Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Dacă până acum pensionarea era posibilă după o vechime de 25 de ani în magistratură, noul proiect menține această condiție, dar adaugă o cerință suplimentară: vechimea totală în muncă trebuie să fie de minimum 35 de ani. În plus, vârsta minimă de pensionare este ridicată de la 60 la 65 de ani.
Formula de calcul a pensiei suferă și ea modificări importante. În loc de 80% din veniturile din ultimii 2 ani, pensia va fi stabilită ca 55% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente înregistrate în ultimele 60 de luni de activitate. Totodată, este impus un plafon: pensia nu va putea depăși 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Penalizări mai dure pentru pensionarea anticipată
Pentru magistrații care intenționează să se pensioneze înainte de îndeplinirea vechimii necesare, penalizările vor fi mai dure. Astfel, reducerea de 1% pentru fiecare an lipsă față de pragul de 25 de ani în magistratură va fi dublată la 2%. În plus, chiar dacă se îndeplinește condiția celor 25 de ani în funcție, pensionarea va fi posibilă doar dacă totalul anilor lucrați în sistem este de minimum 35.
Modificări privind pensia de urmaș
Reforma atinge și aspecte legate de pensia de urmaș. Soțul supraviețuitor al unui magistrat va putea primi pensia de urmaș doar începând cu vârsta de 65 de ani, față de 60 de ani cât este permis în prezent. Această măsură este justificată de Guvern prin alinierea condițiilor de pensionare din Justiție cu cele din alte sisteme de pensii.
Cei care își depun cererile înainte, scapă de noile reguli
Documentul prevede o serie de dispoziții tranzitorii care lasă loc pentru excepții. Astfel, magistrații care au primit decizia de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii vor continua să beneficieze de vechile reglementări. Aceeași excepție se aplică și celor care, deși au primit decizia după intrarea în vigoare a legii, au depus cererea de pensionare anterior acestui moment.
Este menționat că persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, dar aleg să își continue activitatea, vor putea beneficia de regimul anterior. Acest lucru înseamnă că, pentru o perioadă de tranziție, sistemul va funcționa în paralel cu două seturi de reguli.
Restrângerea recunoașterii vechimii în alte domenii juridice
O altă modificare importantă adusă de proiect se referă la condițiile de recunoaștere a vechimii pentru pensionare. Anii lucrați ca avocat, consilier juridic, grefier sau notar nu vor mai putea fi luați în calcul pentru completarea vechimii în magistratură. Singurele excepții sunt funcțiile de judecător financiar, procuror financiar și consilier de conturi în cadrul Curții de Conturi – secția jurisdicțională.
Schimbări aplicabile și personalului auxiliar din instanțe
Noile reguli nu vizează doar magistrații. Personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete, precum și magistrații-asistenți și personalul juridic asimilat de la Curtea Constituțională, intră și ei sub incidența modificărilor. Pentru aceștia, condițiile de pensionare vor fi aliniate treptat cu cele din magistratură. Vârsta de pensionare va crește progresiv, urmând să ajungă la 65 de ani până la data de 1 decembrie 2030.
Impactul major al recalculării asupra cuantumului pensiilor
Noua formulă de calcul va avea un impact semnificativ asupra pensiilor speciale din sistemul de Justiție. Limitarea la 70% din ultimul salariu net înseamnă că veniturile pensionarilor vor fi mai reduse decât în prezent, când se putea ajunge la 100%. În plus, calculul mediei pe 5 ani, în loc de ultimii 2 ani, reduce posibilitatea de a beneficia de creșteri artificiale de venit în lunile premergătoare pensionării.
Un pas spre apropierea de sistemul contributiv clasic
Potrivit Guvernului, aceste măsuri au fost adoptate pentru a reduce inechitățile dintre pensionarii din sistemul public și cei din sistemul de pensii speciale. Modificările vin după multiple semnale primite de la Comisia Europeană, dar și din partea opiniei publice, cu privire la discrepanțele mari între pensiile obținute în baza contributivității și cele din Justiție.
Guvernul menționează că proiectul de lege este în acord cu deciziile Curții Constituționale și cu principiile statuate în legislația europeană. Reforma este parte din angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Documentul a fost publicat pe site-ul oficial al Guvernului și urmează să intre în dezbatere parlamentară. Se estimează că legea va intra în vigoare în toamna acestui an, însă aplicarea integrală a tuturor prevederilor – mai ales cele privind vârsta de pensionare – va avea loc etapizat, până în anul 2030.
Această reformă marchează una dintre cele mai ample intervenții în sistemul pensiilor speciale din România, cu impact direct asupra magistraților și personalului auxiliar din Justiție. Reacțiile din sistem sunt așteptate în perioada următoare, având în vedere că, pentru unii, noua lege înseamnă pierderi financiare semnificative, în timp ce alții scapă de noile reguli grație perioadei de tranziție.
Sursa foto: Arhivă
