Nicolescu Daniela
Criza politică din coaliția de guvernare se adâncește pe măsură ce reforma administrației locale propusă de premierul Ilie Bolojan provoacă nemulțumiri și tensiuni majore între partenerii de guvernare. PNL a transmis, luni, printr-un comunicat oficial, că susține proiectul de restructurare, explicând că acesta ar duce la o reducere reală de aproximativ 10% a posturilor ocupate din primării și consilii județene – aproximativ 13.000 de angajați. Totodată, liberalii avertizează că viitorul coaliției depinde de capacitatea Guvernului de a implementa măsuri reale de relansare economică.
Proiectul propus de Ilie Bolojan prevede optimizarea aparatului administrativ și stabilirea unor criterii clare privind numărul maxim de angajați din primării și consilii județene, în funcție de numărul de locuitori. Potrivit explicațiilor oferite de PNL, plafonul maxim de posturi în autoritățile locale este, în prezent, de aproximativ 180.000, însă organigramele aprobate însumează doar 158.500 de poziții, ceea ce reprezintă cu 23% mai puțin decât plafonul teoretic.
În realitate, doar 127.500 de posturi sunt ocupate efectiv, adică aproximativ 68% din plafonul legal. Astfel, spun liberalii, o reducere de 25% aplicată plafonului maxim, cum s-a vehiculat în spațiul public, nu ar avea efecte reale, deoarece s-ar referi la posturi care nu există sau nu sunt ocupate.
„Dacă reducem plafonul maxim cu 40%, impactul real va fi de circa 10% din posturile ocupate, adică aproximativ 13.100 de angajați”, se arată în documentul transmis de PNL.
Liberalii consideră că această reducere raportată la plafonul maxim este „rezonabilă” și va permite redirecționarea fondurilor către investiții și proiecte locale, contribuind astfel la relansarea economică.
Cum vor fi afectate primăriile și consiliile județene
Potrivit estimărilor PNL, circa jumătate dintre primării nu vor fi deloc afectate de reducerea propusă, întrucât nu au organigramele încărcate. În cazul administrațiilor locale unde personalul depășește standardele propuse, restructurările ar putea varia între 1-2% și până la 20% din angajați, în funcție de situația fiecărei instituții.
PNL mai susține că această reformă va impune un mecanism de comparație între administrații. Practic, primăriile vor fi obligate să își dimensioneze aparatul de lucru în raport cu alte localități similare, ceea ce va duce la o gestionare mai eficientă a resurselor publice.
„Ceea ce a propus Ilie Bolojan este doar de bun-simț. Dacă Coaliția de Guvernare nu poate face astfel de reforme structurale simple, cum să își propună altele de un impact mai mare?”, transmit liberalii.
Tensiuni în coaliție și posibila ieșire a PNL de la guvernare
Comunicatul PNL vine pe fondul unei ședințe tensionate care a avut loc duminică seară, când discuțiile din coaliție privind tăierile de personal din administrația locală și centrală au eșuat. Legea privind reforma administrației locale, parte din pachetul doi de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, a fost amânată.
Premierul Ilie Bolojan a fost ferm și a transmis partenerilor de coaliție că, dacă legea nu va fi adoptată până pe 15 septembrie, își va depune demisia. Amenințarea sa a amplificat tensiunile deja existente, mai ales în contextul în care PNL condiționează rămânerea la guvernare de adoptarea reformelor promise.
Liberalii au avertizat, în comunicatul oficial, că viitorul coaliției este incert: „Noi vom face parte doar dintr-o coaliție care să poată să țină țara pe linia de plutire și să o relanseze economic. Altfel…”, au transmis reprezentanții partidului.
Reforma lui Bolojan – o miză politică majoră
Din cele șase legi incluse în pachetul de reforme, cinci urmează să fie asumate de Guvern în această săptămână. Singura care a fost amânată este tocmai cea care vizează restructurarea administrației locale, un proiect de care premierul Ilie Bolojan și PNL își leagă credibilitatea politică.
Pentru liberali, această reformă este esențială din două motive:
- Reducerea cheltuielilor publice – considerată necesară pentru echilibrarea bugetului și susținerea investițiilor.
- Eficientizarea aparatului administrativ – o măsură prin care primăriile și consiliile județene vor fi obligate să optimizeze resursele.
În interiorul coaliției, însă, proiectul nu are susținere unanimă. O parte dintre partenerii de guvernare susțin că restructurările ar putea provoca nemulțumiri sociale și ar afecta imaginea politică a partidelor implicate, mai ales în contextul apropiatelor alegeri.
Noua sesiune parlamentară și provocările Guvernului
Pe 1 septembrie, a început noua sesiune parlamentară, în care Guvernul și-a asumat răspunderea pe cinci dintre cele șase legi incluse în pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Reforma administrației locale, însă, a fost amânată pentru discuții suplimentare.
PNL insistă că această lege nu poate fi abandonată și avertizează că fără măsuri concrete de reducere a cheltuielilor și relansare economică, coaliția riscă să piardă încrederea publicului și să se destrame.
„Viitorul este incert”, spun liberalii, punând presiune pe partenerii de guvernare să accepte reforma propusă.
Până pe 15 septembrie, coaliția trebuie să găsească un consens privind reforma administrației locale. Dacă negocierile eșuează, Ilie Bolojan ar putea demisiona, iar PNL ia în calcul posibila ieșire de la guvernare.
Pe de altă parte, o eventuală respingere a proiectului ar putea genera un blocaj politic și ar pune sub semnul întrebării întregul pachet de măsuri fiscale pe care Guvernul l-a prezentat ca soluție pentru reducerea deficitului.
Reforma administrației locale propusă de Ilie Bolojan a declanșat una dintre cele mai mari crize politice din actuala coaliție de guvernare. În timp ce PNL insistă că reducerea de 40% a plafonului maxim de posturi este „rezonabilă” și necesară pentru relansarea economică, partenerii de guvernare rămân reticenți.
Amenințarea cu demisia premierului și declarațiile PNL privind posibila ieșire din coaliție fac ca „viitorul să fie incert”, iar soarta Guvernului să depindă de adoptarea reformei. Următoarele două săptămâni vor fi decisive pentru stabilitatea politică a României.
