Vanatoru Andreea
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a reiterat, sâmbătă, că toate documentele importante referitoare la procesul de anulare a alegerilor din anul precedent au fost deja desecretizate. Deşi la Palatul Cotroceni continuă să fie primite, într-un ritm constant, raportări pe diferite teme, Bolojan subliniază că nu există motive pentru a mai face publice alte documente, întrucât acestea nu au legătură directă cu subiectul în cauză.
Ilie Bolojan, despre anularea alegerilor prezidențiale
Potrivit declaraţiilor sale, desecretizarea documentelor nu ar trebui realizată pentru orice fel de informaţii care nu sunt relevante în contextul respectiv. De asemenea, preşedintele interimar a susţinut că tema desecretizării a devenit un subiect de campanie, fiind folosită de unii candidaţi pentru a atrage susţinători şi pentru a obţine un număr mai mare de voturi.
Sâmbătă, Ilie Bolojan a fost întrebat, în cadrul unei emisiuni la Prima TV, dacă viitorul preşedinte al României va mai întâlni la Palatul Cotroceni documente relevante care ar trebui să fie desecretizate în legătură cu procesul de anulare a alegerilor din anul precedent.
Tema desecretizării a devenit un subiect de campanie
”Documentele care au fost pe ordinea de zi a şedinţei CSAT în care s-a făcut atunci desecretizarea, au fost desecretize. Total. Cele care au fost pe ordinea de zi şi care au stat la baza respectivă”, a afirmat Ilie Bolojan.
”În permanenţă se fac informări, se fac rapoarte despre anumite situaţii, dar, dacă au o anumită relevanţă într-o speţă, sigur că se poate discuta de ele. Dacă nu au relevanţă în speţa respectivă, ele având un caracter secret, nu ai de ce să faci o anumită desecretizare. Şi deci viitorul preşedinte al României nu are decât să ceară toate rapoartele care au fost făcute de anul trecut şi până anul acesta, dacă, sigur, doreşte să vadă ceea ce s-a predat sub formă de informaţii.
Dar eu, uitându-mă doar pe documentele din această perioadă, cred că aspectele care au ţinut de această decizie nu au fost ţinute la secret, sunt făcute publice prin acea decizie de a le face transparente”, a mai adăugat preşedintele interimar.
Joi, Curtea de Apel Ploieşti a admis cererea unei persoane care solicita anularea Hotărârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care întregul proces electoral desfăşurat la începutul lunii decembrie a anului trecut a fost declarat invalid. Această decizie a fost întâmpinată cu critici semnificative, iar în urma acestora, au fost demarate verificări de către Inspecţia Judiciară, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Curtea Constituţională, dar şi recursuri din partea unor persoane fizice.
Ce a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
În continuare, vineri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins cererile de suspendare şi anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale 32 din 6 decembrie 2024, ceea ce a dus la anularea efectivă a deciziei emise joi de Curtea de Apel Ploieşti.
”Nu poţi să interzici unor cetăţeni să depună contestaţii, dar (…) Înalta Curte a tranşat problema la cel mai înalt nivel. Înseamnă că, dacă nu înţelegem ce înseamnă autoritate de lucru judecat, înseamnă că n-am înţeles nimic. În condiţii în care, în speţe identice, avem decizii diferite, la instanţe diferite, înseamnă că este o problemă şi lucrurile trebuie corectate, în primul rând, din interiorul sistemului de justiţie, prin mecanismele care sunt create în acest sens”, a mai completat acesta.
Potrivit legii, cererile privind anularea alegerilor pot fi depuse în maximum trei zile de la închiderea votului. În plus, CCR avea obligaţia să soluţioneze astfel de cereri până la data stabilită pentru publicarea rezultatelor. În cazul de faţă, CCR a anulat alegerile în timp ce procesul de vot din turul al doilea era deja în desfăşurare. Mai mult, rezultatele primului tur fuseseră deja validate printr-o hotărâre anterioară a Curţii, respectiv Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024.
