Cristina Cohuț
Curtea de Apel Ploieşti a suspendat hotărârea prin care Curtea Constituţională anulase alegerile prezidenţiale din 2024, susţinând că decizia CCR reprezintă un exces de putere şi o gravă încălcare a Constituţiei. Magistraţii afirmă că instanţa constituţională şi-a arogat rolul de reprezentant al poporului, impunând un preşedinte neales.
CCR, acuzată de exces de putere. Curtea de Apel consideră că anularea alegerilor a fost nelegală
Într-o decizie cu impact major asupra echilibrului instituțional, Curtea de Apel Ploieşti a dispus suspendarea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale a României. Prin acea hotărâre, CCR a anulat alegerile prezidențiale, generând o criză constituțională fără precedent. Magistraţii Curţii de Apel susţin că anularea scrutinului a fost făcută cu încălcarea mai multor prevederi legale și constituționale, printre care lipsa unei sesizări legale și autosesizarea ilegală a CCR.
În motivarea deciziei, instanța arată că hotărârea CCR „a comis un exces de putere”, interpretând în mod abuziv articolul 146 litera f din Constituție, care prevede atribuția de a veghea la respectarea procedurii alegerilor și de a confirma rezultatele. Potrivit Curții de Apel, CCR nu avea voie să se autosesizeze pentru anularea alegerilor, întrucât nici Constituţia, nici Legea 370/2004 privind alegerea preşedintelui, nu prevăd această posibilitate, relatează romaniatv.net.
Această interpretare este susţinută de articolul 10 din Legea nr. 47/1992, care prevede că sesizările Curţii trebuie să fie scrise şi motivate, transmise de entitățile prevăzute în Constituție. Curtea de Apel constată că CCR nu putea anula alegerile în lipsa unei sesizări legale, iar acțiunea sa a reprezentat o depăşire a competențelor legale.
Termenul legal pentru anularea alegerilor a fost depășit. Alegerile fuseseră deja validate
Al doilea motiv de nelegalitate identificat de Curtea de Apel Ploieşti vizează momentul în care CCR a emis hotărârea de anulare. Judecătorii constată că decizia a fost luată după expirarea termenului legal în care putea fi formulată o cerere de anulare a alegerilor.
Potrivit legii, cererile privind anularea alegerilor pot fi depuse în maximum trei zile de la închiderea votului. În plus, CCR avea obligaţia să soluţioneze astfel de cereri până la data stabilită pentru publicarea rezultatelor. În cazul de faţă, CCR a anulat alegerile în timp ce procesul de vot din turul al doilea era deja în desfăşurare. Mai mult, rezultatele primului tur fuseseră deja validate printr-o hotărâre anterioară a Curţii, respectiv Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024.
Instanţa atrage atenţia că acest aspect contravine nu doar prevederilor Legii 370/2004, ci şi principiilor fundamentale ale statului de drept, întrucât actele administrative intrate în vigoare nu pot fi revocate arbitrar, fără a fi respectate termenele procedurale.
Decizia CCR, în contradicţie cu principiul securităţii juridice. Curtea de Apel: „Nu poţi anula o hotărâre validată”
Un alt punct esenţial în analiza instanței este încălcarea principiului securității juridice. Judecătorii notează că, prin anularea alegerilor deja validate, Curtea Constituţională a încălcat principiul irevocabilităţii actelor administrative care au intrat în circuitul civil şi au produs efecte.
Validarea rezultatelor primului tur de scrutin fusese deja emisă și comunicată. Prin urmare, CCR avea obligaţia legală şi morală de a respecta acea decizie, consideră Curtea de Apel. În motivarea hotărârii se arată că anularea procesului electoral după ce actele administrative au produs efecte generează un precedent periculos și afectează grav încrederea în instituțiile democratice.
„Curtea Constituţională era obligată să îşi respecte propria hotărâre anterioară, prin care validase primul tur de scrutin”, se menționează în document. Or, decizia de anulare a întregului proces electoral a echivalat, potrivit Curţii de Apel, cu o revocare arbitrară a unui act final şi irevocabil, fapt ce contravine jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
CCR a anulat alegerile fără probe suficiente. Pretinsele fraude nu afectau rezultatul
Un alt motiv de nelegalitate invocat de reclamanta din Pucioasa, pe care Curtea de Apel l-a considerat întemeiat, se referă la fondul acuzaţiilor care au stat la baza hotărârii CCR. Concret, instanța notează că „pretinsele fraude” invocate nu se refereau la votul propriu-zis sau la stabilirea rezultatului alegerilor, ci la elemente externe procesului electoral, cum ar fi finanțarea campaniei și informarea prin rețele sociale.
Curtea de Apel subliniază că, potrivit legii, pentru a justifica anularea alegerilor, neregulile invocate trebuie să fie de natură să afecteze distribuția mandatelor sau ordinea candidaților. Or, în acest caz, acuzațiile CCR se refereau la modul în care alegătorii au fost influenţaţi în campanie, fără a exista dovezi clare că votul a fost viciat sau că s-au modificat rezultatele prin fraudă directă.
Astfel, instanţa concluzionează că argumentația CCR a fost insuficient fundamentată juridic şi factual, iar hotărârea sa nu putea produce efecte valide în lipsa unor probe directe privind fraudarea procesului de votare.
„CCR a uzurpat suveranitatea poporului român”
Cele mai grave acuzaţii formulate în motivarea deciziei vizează modul în care CCR ar fi încălcat principiul suveranității naționale. Curtea de Apel Ploiești afirmă că, prin anularea alegerilor, CCR „a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu”, fapt care reprezintă o deturnare gravă a atribuţiilor instituţiei.
Potrivit articolului 2 din Constituţia României, suveranitatea aparţine poporului, care o exercită prin organele alese ale statului. Curtea Constituţională, arată instanţa, nu are competenţa de a numi un preşedinte şi nici de a anula dreptul cetăţenilor de a alege.
„Curtea Constituţională a impus poporului român un preşedinte neales, cu încălcarea gravă a Constituţiei. Astfel, cetăţenii au fost privaţi de posibilitatea de a-şi exprima votul şi de a-şi desemna conducătorul”, se precizează în hotărâre.
Această constatare plasează decizia CCR în sfera unui posibil abuz instituţional. Practic, potrivit Curţii de Apel, CCR nu doar că a acționat în afara competenţelor sale, ci a și afectat grav mecanismul democratic constituțional prin care poporul își exprimă voința suverană.
Cine a sesizat instanța
Acțiunea în instanță a fost deschisă de o femeie din Pucioasa, județul Dâmbovița, care a cerut suspendarea și anularea Hotărârii nr. 32 a CCR, considerând că aceasta i-a încălcat dreptul fundamental de a vota. Reclamanta a invocat, în susținerea cererii, șase motive de nelegalitate.
Deși inițial demersul a fost considerat izolat, în scurt timp a fost susținut de mai multe organizații ale societății civile și de juriști care au transmis puncte de vedere amicus curiae. Mai mulți lideri politici din opoziție au salutat decizia Curții de Apel, susținând că aceasta „restabilește ordinea constituțională” și „limitează puterea discreționară a unei instituții care ar trebui să fie apolitică”.
Decizia nu este definitivă. CCR poate formula recurs la Înalta Curte
Hotărârea Curţii de Apel Ploieşti este executorie, dar nu este definitivă. Curtea Constituţională are dreptul să formuleze recurs, urmând ca decizia finală să aparţină Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În prezent, CCR nu a emis un punct de vedere oficial cu privire la această hotărâre. Surse apropiate instituţiei spun că se analizează oportunitatea contestării deciziei, însă atmosfera este tensionată, mai ales în contextul criticilor venite din zona politică şi academică.
România, într-o criză constituţională. Alegerile, suspendate de 4 luni
La mai bine de patru luni de la hotărârea prin care CCR a anulat alegerile prezidențiale, România nu are încă un președinte valid ales. Situaţia politică este incertă, iar calendarul electoral a fost suspendat.
Decizia Curţii de Apel Ploieşti redeschide discuţia despre legitimitatea instituţiilor, echilibrul constituţional şi dreptul cetăţenilor de a-şi alege conducătorii. Rămâne de văzut cum va reacţiona CCR, ce va decide Înalta Curte şi care va fi impactul acestei hotărâri asupra următoarelor alegeri.
