Nicolescu Daniela
Lumea sportului românesc este în doliu. Daniel Murărețu, fost campion național la haltere, antrenor și lector universitar, s-a stins din viață la doar 63 de ani. Considerat un om al valorilor și al modestiei, el lasă în urmă o carieră de peste patru decenii dedicate performanței, disciplinei și formării generațiilor tinere.
Un campion cu suflet mare, crescut din pasiune pentru sport
Originar din Galați, Daniel Murărețu a descoperit halterele încă din adolescență, la Școala Sportivă din orașul natal. Talentul și determinarea sa i-au adus rapid primele trofee, iar mai târziu a devenit unul dintre sportivii de bază ai Clubului Sportiv Rapid București, sub îndrumarea antrenorului Gheorghe Gospodinov.
Murărețu a fost de două ori campion național – atât la juniori, cât și la seniori – remarcându-se prin forță, disciplină și seriozitate. Colegii de generație îl descriau drept „un sportiv complet, care muncea până la epuizare, dar niciodată fără un zâmbet”.
De-a lungul carierei, Daniel a participat la numeroase competiții interne și internaționale, fiind mereu un exemplu de conduită și fair-play.
De pe podium, în sala de curs: profesorul care a format generații
După retragerea din activitatea competițională, Daniel Murărețu a ales să rămână aproape de sport, de această dată din postura de mentor. A devenit antrenor, arbitru național și, ulterior, lector universitar.
Licențiat atât în Educație Fizică și Sport, cât și în Psihologie, Daniel a reușit să îmbine perfect antrenamentul fizic cu înțelegerea profundă a mentalului sportiv. Studenții săi spun că a fost mai mult decât un profesor — a fost un model de echilibru și dedicație.
„Îți vorbea mereu cu calm, dar ferm. Te învăța nu doar cum să ridici greutăți, ci cum să te ridici pe tine însuți, când viața te apasă”, mărturisește unul dintre foștii săi studenți.
Federația Română de Haltere: „L-am pierdut pe colegul și prietenul nostru”
Vestea morții sale a fost confirmată de Federația Română de Haltere, care a transmis un mesaj emoționant în memoria celui dispărut:
„L-am pierdut pe prietenul și colegul nostru, Daniel Constantin Murărețu. Originar din Galați, a practicat halterele la Școala Sportivă și, mai târziu, la Clubul Sportiv Rapid București, sub coordonarea antrenorului Gheorghe Gospodinov, fiind campion național la juniori și seniori.
Licențiat în Educație Fizică și Sport și în Psihologie, lectorul universitar dr. Daniel Murărețu a fost un cadru didactic apreciat și dedicat, titular al disciplinelor Haltere, Culturism și Fitness. A fost un coleg bun, mereu dispus să ofere ajutor și să se implice în activitățile noastre.
Daniel împlinise anul acesta 63 de ani. Federația Română de Haltere transmite sincere condoleanțe familiei și celor dragi. Dumnezeu să te odihnească în pace, Profesore.”
Mesajul a fost preluat și distribuit de zeci de sportivi și foști colegi, care i-au adus un ultim omagiu pe rețelele sociale.
Un om dedicat până la capăt
Până în ultimele luni de viață, Daniel Murărețu a continuat să participe activ la competițiile de haltere, fie ca arbitru, fie ca observator. Era un susținător convins al tinerilor sportivi și promova ideea că performanța începe cu educația și caracterul.
„Îi plăcea să spună că o medalie adevărată nu se poartă la gât, ci în sufletul celor pe care i-ai inspirat”, a declarat un apropiat.
Colegii săi îl descriu ca pe un om discret, altruist și profund: „Niciodată nu ridica tonul, dar toți îl ascultau. Avea o prezență care impunea respect prin simplitate.”
O pierdere uriașă pentru halterele românești
Moartea lui Daniel Murărețu lasă în urmă un gol imens în lumea sportului și a educației fizice. Pentru mulți, el a fost puntea dintre generațiile de halterofili, un exemplu de integritate și modestie.
Comunitatea sportivă din România îi aduce un ultim omagiu, amintindu-și nu doar de performanțele sale, ci și de valorile pe care le-a promovat toată viața: munca, echilibrul, respectul și dragostea pentru oameni.
„A fost un campion nu doar în sală, ci și în viață”, a scris un fost coleg.
„A ridicat mii de kilograme, dar a ridicat și zeci de generații de sportivi. A fost, cu adevărat, un om mare.”
