Georgescu Dragos
Începutul anului universitar 2025 a venit cu o veste care a provocat numeroase dezbateri în rândul studenților, elevilor, părinților și cadrelor didactice din România. Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat recalibrarea sistemului de burse școlare, măsură care presupune reducerea numărului de tipuri de burse, redefinirea criteriilor și, implicit, scăderea volumului total de fonduri alocate.
Ilie Bolojan, anunț important despre bursele studenților la început de an universitar
Premierul a explicat că aceste schimbări fac parte dintr-un amplu pachet de măsuri fiscale, necesare pentru echilibrarea bugetului de stat, în contextul în care cheltuielile destinate educației ajunseseră la un nivel considerat „aberant”. Declarațiile sale, făcute pentru Euronews, au oferit o imagine clară asupra dimensiunii financiare a problemei și asupra rațiunii care a stat la baza acestor decizii.
În ultimii ani, România a cunoscut o creștere accelerată a volumului de burse acordate elevilor și studenților. Dacă în 2015 doar 4% dintre cei peste 3 milioane de elevi beneficiau de o bursă, în 2020 numărul beneficiarilor a crescut exponențial, iar bugetul a explodat.
Ilie Bolojan a oferit date comparative care scot în evidență amploarea fenomenului. În 2021, valoarea totală a burselor era de aproximativ 200 de milioane de lei. Doar trei ani mai târziu, în 2024, România cheltuia aproape 1 miliard de euro pentru burse, într-un context în care numărul total al elevilor scăzuse la 2,2 milioane. Practic, 62% dintre elevii din țară primeau burse – un procent pe care premierul l-a calificat drept imposibil de susținut.
„Nu este posibil să crești în trei ani de zile de 25 de ori volumul burselor și să ajungi să plătești aproape 1 miliard de euro. Nu poți acorda burse pe perioada de vară, pentru că nu se întâmplă nicăieri în lume. Pur și simplu nu aveam acești bani și nu putem continua așa”, a explicat premierul.
Măsurile fiscale care însoțesc reforma
Recalibrarea burselor nu este singura măsură de austeritate din educație. Guvernul a anunțat, de asemenea, reducerea numărului de posturi acoperite prin plata cu ora – aproximativ 15.000 la nivel național – și diminuarea degrevărilor, adică acele situații în care cadrele didactice predau doar 2-4 ore pe săptămână, fiind scutite de restul normei. Aproximativ 10.000 de astfel de cazuri vor fi eliminate.
Impactul acestor măsuri, potrivit lui Ilie Bolojan, este estimat la 4-5 miliarde de lei pe an, bani care vor fi economisiți și redirecționați către alte priorități bugetare.
Noul sistem de burse – trei categorii principale
Începând cu 2025, bursele vor fi împărțite în doar trei categorii, față de cinci câte existau anterior:
Burse de merit – în valoare de 450 lei/lună. Acestea vor fi acordate pentru maximum 15% dintre elevii fiecărei clase, pe baza unor criterii clare: media generală de minimum 9.00 și media 10 la purtare.
Burse sociale – în valoare de 300 lei/lună. Acestea se vor acorda elevilor din familii cu venituri reduse, celor orfani, cu dizabilități sau care au probleme medicale speciale.
Burse tehnologice – destinate elevilor din învățământul profesional, ca o formă de stimulare, fără a fi necesară depunerea unei cereri.
Prin eliminarea altor categorii de burse și prin limitarea procentului de elevi care pot beneficia de burse de merit, guvernul speră să reducă din presiunea bugetară și să aducă sistemul într-o zonă considerată sustenabilă.
Argumentele premierului Ilie Bolojan
În discursul său, premierul a insistat asupra caracterului necesar al acestor măsuri. A recunoscut că și-ar fi dorit ca fiecare elev să poată beneficia de sprijin financiar, dar a subliniat că situația economică a țării nu permite un asemenea nivel de cheltuieli.
„Dacă iei bani împrumut pentru a plăti burse și ajungi să plătești dobânzi uriașe an de an, atunci sacrifici alte proiecte esențiale pentru țară. Doar valoarea dobânzilor pe care le plătim acum echivalează cu costul construirii Autostrăzii Moldovei. E un exemplu care arată dimensiunea problemei”, a explicat Ilie Bolojan.
Reacții în rândul elevilor și profesorilor
Decizia guvernului a stârnit reacții mixte. Mulți elevi și părinți s-au arătat dezamăgiți, considerând că bursele sunt esențiale pentru sprijinirea performanței și a echității sociale. Bursele de merit, în special, erau văzute ca o motivație pentru rezultate bune, iar reducerea procentului de beneficiari este percepută ca o descurajare.
De cealaltă parte, unele cadre didactice au recunoscut că sistemul devenise „umflat artificial”, cu un număr foarte mare de burse acordate fără o bază reală în performanță sau în nevoile sociale ale elevilor.
O comparație cu situația europeană
Premierul a punctat că bursele din România ajunseseră la un nivel nemaiîntâlnit în alte state europene. În timp ce în majoritatea țărilor europene bursele se acordă strict pe criterii de performanță academică deosebită sau pe criterii sociale clare, România ajunsese să acorde burse în masă, inclusiv pe perioada vacanței de vară.
Această practică, a subliniat Bolojan, nu există „nicăieri în lume” și trebuie stopată dacă România vrea să își asigure un echilibru bugetar și să finanțeze și alte domenii esențiale, cum ar fi infrastructura sau sănătatea.
Proiectul legislativ care reglementează noul sistem de burse va fi aplicat începând cu acest an școlar și universitar. Guvernul promite că va monitoriza atent efectele măsurii și că va corecta eventualele dezechilibre.
Totuși, pentru mulți tineri și părinți, schimbarea înseamnă ajustări dificile. Elevii care se bazau pe burse pentru a-și acoperi cheltuielile lunare vor trebui să caute alte soluții, iar familiile cu venituri reduse simt deja presiunea.
