Saghin Sabrina
Ilie Bolojan, președintele interimar al României, a semnat miercuri, 2 aprilie 2025, mai multe decrete importante ce vizează modificări legislative și eliberări din funcții. Una dintre cele mai notabile decizii este promulgarea unui act normativ ce aduce schimbări semnificative asupra Statutului deputaților și senatorilor.
Noua lege stabilește sancțiuni mai drastice pentru absențele nemotivate ale parlamentarilor, reținându-se 5% din indemnizația lunară brută, comparativ cu 1% cât era anterior. Totodată, deputații și senatorii vor trebui să depună un curriculum vitae alături de declarațiile de avere și interese, acesta urmând să fie public pe site-urile forurilor legislative.
Ilie Bolojan, sancțiuni mai dure pentru absențele nemotivate ale parlamentarilor
Președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat legea de modificare și completare a Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor. Una dintre schimbările esențiale vizează sancționarea absențelor nemotivate, definind clar că neparticiparea la cel puțin o activitate parlamentară desfășurată în sediul Camerei Deputaților sau al Senatului va fi considerată absentă nemotivată, ceea ce va duce la reținerea a 5% din indemnizația lunară brută. Excepție fac cazurile motivate conform prevederilor legale.
Proiectul de lege modifică și completează Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor după cum urmează: „Neparticiparea la cel puțin o activitate parlamentară desfășurată în sediul Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, în cadrul programului și ordinii de zi aprobate de Biroul permanent se consideră absență nemotivată și are drept consecință reținerea a 5% din indemnizația lunară brută a deputatului sau a senatorului, cu excepția motivării absențelor în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2) și (3)”.
Vicepreședintele Camerei Deputaților, Daniel Suciu, a explicat că această măsură reflectă un principiu aplicabil într-o societate funcțională: „Nu vii la muncă, ești penalizat”. Prin această lege se dorește responsabilizarea parlamentarilor și creșterea prezenței în cadrul activităților legislative.
O altă prevedere importantă introdusă prin această lege impune parlamentarilor obligația de a depune un curriculum vitae odată cu declarațiile de avere și de interese. Acest document va fi publicat pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului, asigurând mai multă transparență în ceea ce privește parcursul profesional al aleșilor.
Decrete semnate de Ilie Bolojan
Pe lângă promulgarea acestei legi, președintele interimar al României a semnat mai multe decrete privind eliberarea din funcție a unor judecători și procurori, majoritatea din motive de pensionare. Printre cele mai importante decrete semnate se numără:
- Decret privind eliberarea din funcția de judecător a doamnei Pop Florina-Ionela de la Curtea de Apel Alba Iulia, ca urmare a pensionării;
- Decret privind eliberarea din funcția de judecător a doamnei Dima Laura-Maria de la Curtea de Apel Cluj, pentru pensionare;
- Decret privind eliberarea din funcția de judecător a doamnei Popa Maria-Cristina de la Curtea de Apel Iași, președinte al Secției civile a acestei instanțe, tot din motive de pensionare;
- Decret privind eliberarea din funcția de procuror a doamnei Ghiran Alina-Andreia, procuror cu grad profesional de curte de apel în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, ca urmare a pensionării;
- Decret privind eliberarea din funcția de procuror a doamnei Airinei Lucia, procuror cu grad profesional de curte de apel în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita, din motive similare;
- Decret privind eliberarea din funcția de judecător a doamnei Doruș Cristina-Petrina de la Judecătoria Zărnești și numirea acesteia în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov.
Aceste decrete marchează o serie de schimbări în sistemul juridic, prin pensionarea unor magistrați experimentați și realocarea unor posturi.
Prin modificările legislative recente și deciziile administrative luate, președintele interimar Ilie Bolojan dorește să promoveze responsabilitatea în rândul aleșilor, transparența în Parlament și o mai bună organizare a sistemului juridic. Aceste schimbări vor influența activitatea parlamentară, dar și structura instituțiilor judiciare din România, contribuind la o mai bună funcționare a statului.
