Cristina Cohuț
Ilie Bolojan a semnat, în ultimele zile ale mandatului său interimar ca președinte al României, o serie de decrete care vizează direct finanțele publice, funcționarea justiției și integritatea instituțiilor statului. Joi, 22 mai 2025, chiar înainte de a-i preda funcția lui Nicușor Dan, Bolojan a promulgat două legi importante legate de combaterea spălării banilor și protecția avertizorilor de integritate, dar și o serie de pensionări din magistratură. Totul se întâmplă într-un moment de tranziție politică majoră, în care se discută deschis despre posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie viitorul prim-ministru. Declarațiile sale recente indică rezerve, dar și o deschidere condiționată față de această propunere.
Promulgarea acestor legi, într-un context politic delicat, sugerează o încercare de a lăsa o amprentă clară asupra funcționării statului și asupra priorităților legate de transparență și responsabilitate instituțională. Decretele semnate marchează astfel finalul unei perioade scurte de interimat, dar cu implicații de durată.
Două legi cu impact major asupra transparenței
Primul act normativ semnat de Ilie Bolojan a fost decretul pentru promulgarea legii care modifică și completează Legea nr. 129/2019, privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Legea a trecut prin Parlament cu susținerea largă a partidelor de guvernare și prevede o înăsprire a controalelor aplicate companiilor, băncilor și entităților care operează cu fluxuri financiare internaționale.
Principalele modificări includ extinderea listei entităților raportoare, întărirea obligațiilor de identificare a beneficiarilor reali ai firmelor și crearea unei structuri centralizate pentru verificarea tranzacțiilor suspecte. Se adaugă sancțiuni mai clare pentru neraportare și se introduce obligativitatea cooperării între instituții precum ANAF, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și parchetele locale.
În același timp, a fost semnat decretul privind promulgarea legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 361/2022, referitoare la protecția avertizorilor în interes public. Noile prevederi întăresc protecția juridică a celor care semnalează fapte de corupție, conflicte de interese sau abuzuri în instituțiile publice. Se instituie obligații suplimentare pentru angajatori, mecanisme clare de raportare internă și externă, precum și un cadru sancționatoriu eficient pentru intimidarea sau concedierea nelegală a avertizorilor.
Val de pensionări în rândul magistraților
Pe lângă actele cu impact legislativ, Ilie Bolojan a semnat și 10 decrete de eliberare din funcție, prin pensionare, a unor magistrați de rang înalt. Este vorba despre judecători și procurori cu grad profesional de curte de apel sau în funcții de conducere. Printre numele incluse se află Crenguța-Julieta Crăciun, de la Judecătoria Oradea, și Dubravca Lepoiev, de la Curtea de Apel Timișoara.
Printre procurorii care vor ieși la pensie în următoarea lună se numără Ioana-Marinela Maier, Costinel Claudiu Minea, Liviu Ticofschi, Bogdan Apetroae, Marta-Daniela Chiș și Adrian Iana. Aceștia activau în structuri importante precum DIICOT, Parchetele de pe lângă Tribunale și Curțile de Apel.
Valul de pensionări vine într-un moment în care sistemul judiciar este deja tensionat de lipsa de personal, iar Consiliul Superior al Magistraturii urmează să gestioneze redistribuirea posturilor vacante. Sunt afectate în special instanțele și parchetele din județele Suceava, Timiș, Mehedinți, Tulcea și Sălaj.
Declarații rezervate privind o posibilă numire ca premier
Întrebat dacă va accepta funcția de premier, Ilie Bolojan a declarat într-o conferință de presă că eficiența unui guvern depinde de existența unei majorități parlamentare, a autorității politice și a unei echipe competente. El a subliniat că nu este vorba despre dorința personală a cuiva, ci despre îndeplinirea unor condiții obiective care să permită performanța executivului.
A spus că viitorul prim-ministru va fi desemnat de președintele ales, Nicușor Dan, după consultări cu toate partidele politice parlamentare. A sugerat că discuțiile privind posibile nominalizări sunt premature, în absența acestor consultări.
„Am mai explicat această chestiune. Pentru a fi un premier eficient, ai nevoie de o majoritate parlamentară, ai nevoie de autoritate, ai nevoie de parteneri. Nu e vorba dacă cineva își dorește sau nu, ci e vorba de a respecta niște condiții minimale pentru a putea fi performant – și niciun premier, indiferent cine va fi el, nu va putea fi performant dacă nu are cei mai buni miniștri și echipe de profesioniști în jurul fiecărui ministru”, a spus Ilie Bolojan, potrivit romaniatv.net.
Mesajele sale par să pregătească terenul pentru o posibilă nominalizare, dar și să traseze clar condițiile în care o va accepta. Refuzul populismului și accentul pus pe profesionalism par să fie direcțiile principale ale discursului său.
Un mandat interimar concentrat pe stabilitate și reforme
Ilie Bolojan a devenit președinte interimar în februarie 2025, după demisia lui Klaus Iohannis. A fost desemnat în această poziție datorită profilului său administrativ și politic moderat. În cele trei luni de mandat, nu a generat controverse majore și a fost apreciat pentru modul tehnocrat în care a condus instituția prezidențială.
A menținut o relație instituțională corectă cu Guvernul și Parlamentul și nu a intervenit în campania electorală. Promulgarea unor legi esențiale în ultimele zile de mandat arată o prioritizare clară a dosarelor considerate urgente, în special în domeniul financiar și juridic.
Aceste ultime decizii ar putea reprezenta și o carte de vizită pentru o posibilă viitoare guvernare. Prin semnarea legilor menționate și reorganizarea magistraturii, Ilie Bolojan transmite că obiectivul său rămâne acela de a întări instituțiile statului și de a pune accent pe integritate și eficiență.
Nicușor Dan îl consideră prima opțiune pentru funcția de premier
Noul președinte al României, Nicușor Dan, a anunțat public că îl vede pe Ilie Bolojan drept prima opțiune pentru funcția de premier. A subliniat că încrederea în experiența sa administrativă și în capacitatea de a conduce un guvern profesionist sunt argumente suficiente pentru a-l propune oficial în zilele următoare.
Potrivit Constituției, președintele are la dispoziție zece zile pentru a desemna un candidat la funcția de prim-ministru. În această perioadă vor avea loc consultări oficiale cu partidele parlamentare și va fi evaluată fezabilitatea unui sprijin majoritar.
Numirea lui Bolojan ar putea duce la formarea unui executiv tehnocrat-sprijinit politic, orientat spre reforme administrative, investiții în infrastructură și disciplină fiscală. În același timp, ar însemna continuarea unei viziuni guvernamentale axate pe rezultate și pe reducerea birocrației, pe modelul aplicat deja în Oradea, unde Ilie Bolojan și-a câștigat notorietatea.
