Filip George
România traversează din nou o perioadă tensionată din punct de vedere politic, după adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. În timp ce partidele negociază variantele pentru formarea unei noi majorități, în spațiul public a apărut tot mai des întrebarea dacă Ilie Bolojan poate fi desemnat încă o dată pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan.
Ilie Bolojan, drum liber spre Palatul Victoria. Nicușor Dan poate din nou să-l desemneze chiar dacă a fost demis de Parlament
Subiectul a devenit rapid unul dintre cele mai discutate pe scena politică. Mai multe voci din PSD au susținut că o astfel de desemnare nu ar fi posibilă din punct de vedere constituțional, însă jurnaliștii de la G4Media arată că nu există nicio interdicție clară care să împiedice revenirea lui Bolojan în fruntea Guvernului.
Mai mult, există și un precedent important în politica românească, precum și o decizie a Curții Constituționale care clarifică această situație.
Posibilitatea unei noi desemnări a lui Ilie Bolojan depinde atât de decizia președintelui Nicușor Dan, cât și de negocierile politice dintre partidele parlamentare.
Pentru ca Bolojan să revină în funcția de prim-ministru, sunt necesare câteva condiții importante. În primul rând, președintele trebuie să își dorească această variantă și să îl desemneze oficial pentru formarea unui nou Guvern.
În același timp, Partidul Național Liberal ar trebui să renunțe la ideea trecerii în opoziție. În ultimele zile au existat mai multe discuții în interiorul partidului privind direcția pe care ar trebui să o urmeze liberalii după căderea Guvernului.
De asemenea, o eventuală revenire a lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria ar depinde și de poziția PSD. Social-democrații ar trebui fie să susțină noul Executiv, fie să accepte o formulă guvernamentală în jurul lui Bolojan.
În actuala configurație parlamentară, fără sprijinul sau toleranța PSD, formarea unei majorități stabile devine foarte dificilă.
Tocmai de aceea, consultările politice din următoarele zile sunt considerate decisive pentru viitorul Guvernului.
Decizia CCR care permite desemnarea unui premier demis
Discuțiile privind posibilitatea revenirii lui Ilie Bolojan au pornit de la o decizie importantă a Curții Constituționale a României, pronunțată în anul 2020.
Potrivit G4Media, Curtea Constituțională a stabilit atunci că:
„Nimic nu împiedică desemnarea în calitate de candidat la funcția de prim-ministru a persoanei care a ocupat funcția de prim-ministru al unui Guvern demis prin moțiune de cenzură”.
Această formulare este acum folosită drept argument juridic pentru o posibilă nouă desemnare a lui Ilie Bolojan.
Decizia CCR a fost pronunțată într-un context politic asemănător, în timpul crizei guvernamentale din 2020, când Guvernul condus de Ludovic Orban a fost demis prin moțiune de cenzură.
La acel moment, după căderea Guvernului, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de premier.
Decizia a provocat un scandal politic major și a dus la sesizarea Curții Constituționale.
Cum s-a ajuns la precedentul Ludovic Orban
Criza politică din 2020 a început după ce Guvernul Ludovic Orban și-a angajat răspunderea în Parlament pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
PSD și UDMR au reacționat imediat și au depus o moțiune de cenzură. Aceasta a fost votată pe 5 februarie 2020, iar Guvernul Orban a fost demis.
A doua zi, pe 6 februarie, președintele Klaus Iohannis a convocat consultări cu partidele parlamentare la Palatul Cotroceni.
După discuțiile cu liderii politici, șeful statului a decis să îl desemneze din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru.
PSD a contestat imediat această decizie și a acuzat faptul că președintele încearcă să provoace alegeri anticipate.
La acel moment, liderii PSD, Titus Corlățean și Marcel Ciolacu, au sesizat Curtea Constituțională, reclamând existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și președinte.
Social-democrații susțineau că desemnarea repetată a lui Ludovic Orban urmărea forțarea dizolvării Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate.
Ce a decis Curtea Constituțională
Curtea Constituțională a admis sesizarea PSD, însă motivarea a fost diferită față de argumentele prezentate în spațiul public.
Judecătorii CCR nu au spus că un premier demis prin moțiune de cenzură nu poate fi desemnat din nou.
Din contră, Curtea a precizat foarte clar că o astfel de desemnare este permisă de Constituție.
Problema identificată de CCR era legată de contextul politic și de intenția din spatele desemnării.
Judecătorii au considerat că președintele trebuie să desemneze un candidat care are șanse reale să formeze un Guvern și să obțină susținere parlamentară.
În acel moment, Curtea a apreciat că desemnarea lui Ludovic Orban urmărea mai degrabă prelungirea crizei politice și provocarea de alegeri anticipate.
În urma deciziei CCR, Klaus Iohannis a fost obligat să facă o nouă propunere de premier.
Astfel a apărut varianta Florin Cîțu pentru funcția de prim-ministru.
PSD susține acum o altă interpretare
În actuala criză politică, mai multe voci din PSD au transmis că Ilie Bolojan nu ar mai putea fi desemnat premier după căderea Guvernului prin moțiune de cenzură.
Totuși, precedentul din 2020 și decizia Curții Constituționale arată că o astfel de variantă este posibilă din punct de vedere legal.
Diferența ar putea fi făcută însă de contextul politic și de existența unei majorități parlamentare.
Dacă președintele Nicușor Dan va considera că Ilie Bolojan are șanse reale să formeze un nou Guvern și să obțină votul Parlamentului, desemnarea ar putea avea loc fără probleme constituționale.
În schimb, dacă desemnarea ar fi percepută drept o strategie pentru prelungirea blocajului politic, situația ar putea deveni din nou una tensionată.
De aceea, negocierile dintre partide sunt esențiale în această perioadă.
PNL și PSD, în centrul negocierilor
După moțiunea de cenzură, toate partidele încearcă să își recalibreze strategiile.
În PNL există mai multe opinii privind viitorul partidului. O parte dintre lideri consideră că liberalii ar trebui să treacă în opoziție pentru a se reorganiza politic.
Alții susțin însă că partidul trebuie să rămână la guvernare pentru a evita instabilitatea și blocajele administrative.
PSD încearcă, la rândul său, să își consolideze poziția după căderea Guvernului Bolojan.
Social-democrații transmit că sunt deschiși negocierilor, însă mesajele privind o eventuală susținere a lui Ilie Bolojan rămân rezervate.
În același timp, și celelalte formațiuni parlamentare urmăresc cu atenție evoluțiile de la București.
Actuala criză politică vine într-un moment sensibil pentru România, într-o perioadă în care țara trebuie să gestioneze reforme importante, fonduri europene și proiecte economice majore.
Din acest motiv, presiunea pentru formarea rapidă a unui Guvern stabil este tot mai mare.
Nicușor Dan are un rol decisiv în perioada următoare
Președintele Nicușor Dan va avea un rol esențial în următoarele săptămâni. Consultările cu partidele parlamentare sunt așteptate cu mare interes, iar decizia privind viitorul premier poate influența semnificativ direcția politică a țării.
Șeful statului trebuie să găsească o variantă care să poată strânge suficient sprijin în Parlament pentru formarea unui nou Executiv.
În același timp, președintele încearcă să transmită un mesaj de stabilitate, într-un moment în care tensiunile politice sunt tot mai vizibile.
Revenirea lui Ilie Bolojan în funcția de premier rămâne, în acest moment, unul dintre scenariile importante discutate în culisele politicii.
Decizia Curții Constituționale din 2020 arată clar că o astfel de desemnare este posibilă din punct de vedere constituțional.
Totul depinde însă de negocierile dintre partide și de capacitatea unei viitoare majorități de a susține un nou Guvern într-o perioadă complicată pentru România.
