Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan a adus din nou în atenția publică două dintre cele mai sensibile subiecte din societatea românească: sistemul de pensii și reglementarea ajutoarelor sociale.
Ilie Bolojan, noi detalii despre pensii. Ce are de gând să facă cu pensionarii
În cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, șeful Executivului a subliniat că, din perspectiva sa, România nu are nevoie în acest moment de o creștere a vârstei standard de pensionare, ci de reducerea numărului mare de excepții care permit pensionarea anticipată. Totodată, premierul a anunțat că urmează să fie modificată legislația privind șomajul, pentru a diminua perioada în care se acordă acest tip de sprijin financiar.
Declarațiile sale vin pe fondul unor dezbateri tot mai intense cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii, la presiunea demografică și la nevoia de a crește numărul angajaților activi din economia reală. Premierul a explicat că obiectivul principal al Guvernului este să crească baza de contribuabili și să reducă privilegiile care dezechilibrează echitatea socială și stabilitatea bugetară.
Întrebat dacă România ar trebui să crească vârsta generală de pensionare în următorii ani, Ilie Bolojan a răspuns că soluția nu este o modificare a pragului standard, ci eliminarea abuzurilor și a portițelor care permit retragerea timpurie din activitate. El a atras atenția că vârsta reală la care ies mulți români la pensie se află cu mult sub 60 de ani, ceea ce generează presiune suplimentară pe bugetul de stat și creează inechități față de cei care lucrează până la limita legală.
„Noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie mult prea devreme. Ceea ce trebuie să facem este să reducem aceste excepții și să aducem categoriile privilegiate cât mai aproape de vârsta standard. Nu vârsta standard trebuie crescută, ci pragurile speciale trebuie uniformizate. Aceasta este o măsură de echitate socială, o măsură de sustenabilitate economică și una esențială pentru stabilitatea sistemului de pensii în viitor”, a declarat premierul.
Datele menționate de șeful Guvernului sunt grăitoare: între 55 și 64 de ani, doar 53% dintre români mai lucrează. Restul aleg pensionarea anticipată, migrează în străinătate sau nu sunt implicați deloc în economia internă. Această realitate face ca România să se confrunte cu un deficit acut de forță de muncă, în timp ce sistemul public de pensii este obligat să susțină un număr din ce în ce mai mare de beneficiari.
Un cerc vicios: puțini contribuabili, multe cheltuieli
Ilie Bolojan a explicat că una dintre marile probleme ale României este că veniturile bugetare sunt generate aproape exclusiv de cei care muncesc în țară. Numărul acestora este insuficient, iar nivelul salariilor nu este întotdeauna suficient de ridicat pentru a susține nevoile de finanțare ale statului.
„Cu cât vom avea mai mulți oameni care lucrează în România, cu cât ei vor câștiga mai bine, cu cât firmelor le va merge mai bine și oamenii vor avea mai multe oportunități, fără să creștem impozitele, vom avea o bază de impozitare mai mare. Doar așa vom putea asigura servicii de sănătate și de educație de calitate. Aceasta este realitatea”, a afirmat premierul.
Din acest punct de vedere, reducerea pensionărilor anticipate ar avea un dublu efect: ar menține mai mulți oameni în câmpul muncii și ar reduce presiunea pe bugetul de pensii. Măsura este descrisă de premier drept una vitală, nu doar din rațiuni financiare, ci și pentru menținerea unui echilibru social între diferitele categorii de populație.
Reforma ajutoarelor sociale și a șomajului
Un alt punct sensibil abordat de Ilie Bolojan a fost cel al ajutoarelor sociale și al sistemului de șomaj. Premierul a spus răspicat că România nu își mai poate permite să mențină o durată de un an pentru indemnizația de șomaj.
„Nu este normal ca ajutorul de șomaj să se acorde timp de un an. Gândiți-vă că, în marile orașe și zonele metropolitane, la 20-30 de kilometri distanță, firmele nu găsesc oameni dispuși să lucreze. Se organizează târguri de joburi, iar numărul locurilor disponibile este întotdeauna mai mare decât al celor care vin să se angajeze. În aceste condiții, nu există justificare pentru menținerea unei perioade de șomaj atât de lungi”, a explicat Bolojan.
El a anunțat că unul dintre proiectele prioritare ale Guvernului este reducerea acestei perioade, astfel încât persoanele aflate temporar fără loc de muncă să fie stimulate să reintre rapid pe piața muncii.
Presiunea demografică și viitorul sistemului de pensii
Reforma anunțată de premier vine pe fondul unor schimbări demografice majore. România se confruntă de ani buni cu o scădere accentuată a natalității și cu un val constant de emigrație. Aceste fenomene au dus la reducerea numărului de angajați activi și la creșterea ponderii pensionarilor în totalul populației.
Specialiștii avertizează că, dacă nu se iau măsuri ferme, sistemul public de pensii riscă să devină nesustenabil în următorii ani. Raportul dintre angajați și pensionari s-a deteriorat constant, iar în multe cazuri pensiile plătite depășesc valoarea contribuțiilor acumulate. În acest context, mesajul transmis de premier este că România are nevoie de o reformă structurală, nu de măsuri punctuale care să cârpească temporar problemele existente.
O viziune centrată pe responsabilitate și echitate
Tonul declarațiilor lui Ilie Bolojan a fost unul ferm, dar și echilibrat. Premierul a încercat să transmită ideea că măsurile propuse nu vizează doar cifrele din buget, ci și principiile de echitate socială.
„Reducerea excepțiilor de pensionare anticipată și ajustarea perioadei de șomaj nu sunt măsuri punitive, ci soluții necesare pentru a aduce mai mulți oameni în economie. Dacă nu facem acest lucru, riscăm să avem un sistem public dezechilibrat, incapabil să răspundă nevoilor de bază ale cetățenilor”, a afirmat premierul.
Declarațiile lui Ilie Bolojan marchează o etapă importantă în agenda politică a actualului Guvern. Reforma sistemului de pensii și a ajutoarelor sociale se conturează ca una dintre prioritățile majore ale mandatului său. Deși măsurile anunțate vor genera, fără îndoială, controverse și dezbateri aprinse, mesajul este unul clar: România are nevoie de mai mulți oameni activi în câmpul muncii și de un sistem public mai echitabil și mai sustenabil.
Cu accent pe responsabilitate, echitate și sustenabilitate, premierul a trasat direcțiile unui proiect ambițios, care ar putea schimba semnificativ arhitectura socială și economică a țării în următorii ani.
