Mirela Loșniță
Premierul Ilie Bolojan are marți o întâlnire decisivă cu Celine Gauer, coordonatoarea la nivel european a Planului Național de Redresare și Reziliență. Discuția are loc la Palatul Victoria, începând cu ora 9.00, într-un context marcat de avertismente clare din partea Comisiei Europene privind întârzierea reformelor asumate.
Potrivit surselor guvernamentale, oficialii de la Bruxelles au transmis anterior mesaje ferme ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, dar și ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Principala cerință este legată de reforma fiscală, considerată de Comisia Europeană o condiție esențială pentru accesarea următoarelor tranșe de bani din PNRR.
Ilie Bolojan se întâlnește cu șefa PNRR
Pe lângă reforma fiscală, oficialii europeni insistă și asupra deblocării reale a proceselor de numire în companiile de stat din domeniul energiei. Comisia Europeană solicită Guvernului României să elimine practica numirilor politice și să asigure transparența în managementul acestor entități.
Aceste solicitări nu sunt noi, dar, potrivit surselor consultate, mesajele transmise recent au avut un ton mai sever. În lipsa unor măsuri concrete, România riscă să piardă o sumă semnificativă din fondurile alocate prin PNRR.
Tot astăzi, premierul Ilie Bolojan are programată o discuție și cu reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s. Tema principală o reprezintă măsurile de austeritate anunțate de Guvern, inclusiv noile taxe și reducerile de cheltuieli asumate în contextul unui deficit bugetar ridicat.
Deși Guvernul a anunțat un set de măsuri fiscale pentru a echilibra bugetul, agențiile de rating rămân rezervate. Oficialii S&P vor să vadă dovezi concrete că sumele estimate pot fi într-adevăr colectate, nu doar trecute în calcule teoretice.
Fonduri PNRR în pericol: spitale scoase din listă și investiții amânate
Un alt punct sensibil în discuția cu Bruxelles-ul este reprezentat de întârzierea în derularea proiectelor incluse în PNRR. Din cele 27 de spitale promise în planul inițial, autoritățile române ar putea finaliza, în cel mai bun caz, doar cinci.
Restul proiectelor vor fi scoase din lista de investiții finanțate prin PNRR, iar statul va fi obligat să caute alte surse de finanțare. Impactul bugetar al acestor reconfigurări este major și pune o presiune suplimentară pe resursele interne.
Estimările actuale arată că România riscă să piardă până la 6 miliarde de euro dacă nu accelerează implementarea angajamentelor asumate. Banii europeni ar fi trebuit să acopere proiecte esențiale în domenii precum infrastructura de sănătate, transporturi, digitalizare și tranziție verde.
Reforme întârziate: pensii speciale, fiscalitate și guvernanță defectuoasă
Comisia Europeană a formulat deja mai multe critici oficiale legate de întârzierea reformelor incluse în PNRR. În special, Bruxelles-ul reproșează Guvernului de la București:
- lipsa unei reforme fiscale finalizate, coerente și sustenabile;
- îndeplinirea doar parțială a angajamentelor privind pensiile speciale;
- nerespectarea criteriilor de numire transparentă a conducerii în companiile de stat, în special din energie.
Aceste elemente afectează direct credibilitatea României în fața instituțiilor europene și creează riscul blocării plăților viitoare.
În timp ce cererea cu numărul 4 de plată din PNRR ar trebui transmisă către Comisia Europeană până la sfârșitul anului, România nu a închis încă toate jaloanele cererii numărul 3. Aceste întârzieri administrative și legislative sunt semnalate constant de către Bruxelles și au fost aduse în discuție inclusiv în cadrul reuniunilor anterioare. Orice întârziere suplimentară va duce automat la decalarea întregului calendar de plăți și, implicit, la pierderi financiare substanțiale.
Guvernul caută soluții, dar timpul e limitat
În fața acestei situații, Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să transmită partenerilor europeni și investitorilor un mesaj de stabilitate și responsabilitate.
Totuși, surse apropiate negocierilor spun că oficialii europeni așteaptă mai mult decât promisiuni. Reformele trebuie adoptate în mod concret, cu rezultate măsurabile, pentru a nu pierde banii alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Până la finalul anului, România trebuie să demonstreze că este capabilă să respecte angajamentele asumate, să implementeze reformele structurale cerute și să utilizeze eficient fondurile europene pentru modernizarea țării.
