Un incident bizar a avut loc în județul Iași, unde un poștaș a fost judecat pentru delapidare după ce a decis să nu livreze pensiile unor beneficiari, motivând că îi era prea lene să meargă la casele acestora, aflate la distanțe mari. În loc să finalizeze distribuirea pensiilor, funcționarul a semnat în numele celor 17 pensionari și a păstrat banii în geantă, cu intenția de a-i livra mai târziu. Deși fapta sa părea gravă, instanța a decis achitarea sa, considerând explicațiile acestuia și susținerea din partea superiorului său.
Cum a început incidentul și ce s-a întâmplat cu banii
În februarie 2018, poștașul a ridicat, ca de obicei, cupoanele de pensii și alocații de la oficiul poștal și a plecat pe teren pentru a livra banii. Însă, până la sfârșitul programului de lucru, nu a reușit să ajungă la toți beneficiarii, rămânând cu banii pentru șapte persoane care locuiau mai departe. În loc să returneze banii la oficiu, el a semnat de primire în numele pensionarilor și i-a păstrat în geantă, plănuind să-i distribuie ulterior.
A doua zi, povestea s-a repetat: poștașul a ieșit pe teren, dar la finalul zilei alți zece beneficiari au rămas fără pensii. Din nou, a ales să semneze de primire și să păstreze banii în geantă. În total, suma reținută a ajuns la 9.791 de lei, fiind descoperită câteva zile mai târziu de dirigintele ghișeului poștal, în timpul unui control de rutină. Banii au fost predați oficiului zonal al Poștei, iar poștașul a primit o amendă simbolică de 22,11 lei pentru întârzierea în distribuirea pensiilor.
Ce explicație a avut poștașul
Funcționarul a explicat că intenția sa nu era de a păstra banii, ci de a distribui pensiile la o dată ulterioară, când ar fi avut mai mult timp. El a motivat că semnarea cupoanelor în locul pensionarilor a fost făcută pentru a evita multiplele formalități de returnare și reînregistrare a banilor la oficiul poștal. În mod surprinzător, dirigintele poștei a susținut această variantă, confirmând că poștașul nu avea intenția de a fura și că, cel mai probabil, urma să livreze banii ulterior.
În ciuda susținerii primite, cazul a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, iar poștașul a fost acuzat de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și delapidare. Cu toate acestea, instanța de judecată a decis achitarea sa, considerând varianta lui plauzibilă și neexistând dovezi care să arate că banii ar fi fost folosiți în mod fraudulos.
Deși poștașul a fost achitat de Judecătoria Iași, decizia nu a fost definitivă
Procurorii au atacat hotărârea în recurs, iar cazul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Iași, unde urmează să se stabilească un verdict final.
Acest caz a generat numeroase reacții în comunitate și în mediul online, mulți oameni fiind surprinși de motivul invocat – simpla lene – și de susținerea pe care poștașul a primit-o din partea superiorului său. Totuși, alții au considerat că, în lipsa unei intenții clare de delapidare și având în vedere că banii nu au fost folosiți personal, achitarea sa ar putea fi justificată.
Incidentul ridică semne de întrebare legate de responsabilitatea angajaților poștali și de măsurile de supraveghere și siguranță în distribuirea pensiilor și alocațiilor, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile precum pensionarii. Rămâne de văzut ce decizie va lua Curtea de Apel și dacă această situație va duce la schimbări în modul de operare al serviciilor poștale.
Indiferent de rezultat, povestea acestui poștaș din Iași rămâne un exemplu neobișnuit al modului în care explicațiile neconvenționale pot influența deciziile judiciare și reflectă complexitatea cazurilor aparent simple, dar cu implicații profunde în comunitate.