Loredana Ionescu
La doar 24 de ore după ce Statele Unite au confirmat retragerea unei părți din trupele sale din Flancul Estic al NATO, tensiunile din regiune au crescut vizibil. Două avioane de vânătoare poloneze MiG-29, aparținând Forțelor Aeriene ale Poloniei, au fost nevoite să intervină marți pentru a intercepta și escorta o aeronavă de recunoaștere rusă deasupra Mării Baltice. Incidentul marchează prima confruntare directă în aer dintre forțele NATO și un aparat rusesc, după anunțul privind redimensionarea prezenței militare americane în Europa de Est.
Potrivit Comandamentului Operațional al Forțelor Armate Poloneze, avionul rus de tip Ilyushin Il-20 zbura în spațiul aerian internațional fără să fi depus un plan de zbor, iar transponderul era oprit — o practică ce îl făcea invizibil pentru sistemele radar civile. „Avionul nu a încălcat spațiul aerian polonez”, a transmis comandamentul într-un comunicat publicat pe rețelele de socializare. Totuși, manevra sa a fost considerată suspectă și a determinat NATO să trimită de urgență două avioane de luptă pentru identificare vizuală.
Avionul rusesc zbura fără transponder și plan de zbor
Oficialii polonezi au precizat că aparatul Il-20, o aeronavă de supraveghere și spionaj electronic de concepție sovietică, a fost observat în zona de nord a Mării Baltice, la mică distanță de frontierele Poloniei și Lituaniei. În lipsa semnalului de identificare, acesta reprezenta un potențial pericol pentru traficul aerian civil, motiv pentru care a fost interceptat și escortat în afara zonei de interes NATO.
„Piloții noștri ar fi putut lua măsuri suplimentare dacă piloții ruși ar fi întreprins acțiuni pe care nu le-am fi dorit, cum ar fi încălcarea spațiului nostru aerian sau efectuarea altor manevre periculoase”, a declarat purtătorul de cuvânt al comandamentului, Jacek Goryszewski, pentru presa poloneză.
Ministerul rus al Apărării nu a comentat incidentul, deși avionul Il-20 este cunoscut ca o platformă specializată în interceptarea comunicațiilor radio și a semnalelor radar. Aeronava este adesea folosită pentru misiuni de spionaj electronic în proximitatea țărilor membre NATO, ceea ce a alimentat tensiunile și suspiciunile legate de intențiile Moscovei.
Contextul tensionat după decizia Washingtonului
Interceptarea vine într-un moment sensibil pentru securitatea regiunii. Statele Unite au anunțat oficial reducerea prezenței militare din Europa de Est, inclusiv din România, în cadrul unei „redimensionări strategice” a forțelor americane.
Ministerul român al Apărării a confirmat miercuri decizia, precizând că România a fost informată în prealabil despre modificarea dispozitivului militar american. „Redimensionarea forțelor americane este rezultatul unor noi priorități ale administrației prezidențiale, anunțate în februarie”, a transmis MApN într-un comunicat.
De asemenea, ministerul a subliniat că măsura nu echivalează cu o retragere totală, ci cu o „ajustare” temporară a prezenței. „Această decizie a luat în calcul faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe flancul de est”, a adăugat instituția.
În același timp, un oficial NATO intervievat de AFP a menționat că „ajustările nu sunt neobișnuite” și că forțele americane din Europa „rămân mai numeroase decât înainte de 2022”.
Reacții la nivel internațional: „Un semnal prost pentru regiunea Mării Negre”
Reducerea prezenței americane a generat însă îngrijorări serioase în rândul experților în securitate. George Scutaru, fost consilier prezidențial și director al centrului de reflecție New Strategy Center, a avertizat că decizia poate fi percepută de Rusia drept un semn de slăbiciune.
„Rusia ar putea considera că Marea Neagră nu este atât de importantă pentru interesele americane în Europa. Aceasta ar putea încuraja Moscova să exercite presiuni mai mari, mai ales asupra României, folosind drone, incursiuni aeriene sau alte tactici hibride”, a declarat Scutaru pentru AFP.
Istoricul american Phillips Payson O’Brien, profesor la Universitatea St Andrews din Scoția, a transmis pe platforma X că decizia Washingtonului „va slăbi securitatea României, un stat aflat în prima linie”, și a îndemnat Uniunea Europeană să își asume un rol mai puternic în apărarea propriului teritoriu.
În replică, ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a încercat să calmeze îngrijorările, precizând că „nu vorbim despre o retragere a forțelor americane, ci despre încetarea rotirii unei brigăzi care avea elemente în mai multe țări NATO, inclusiv în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria”.
Polonia și statele baltice, tot mai expuse provocărilor rusești
În ultimele luni, statele de pe Flancul Estic al NATO au raportat o intensificare a activității aeriene ruse. În septembrie, trei avioane militare ruse au încălcat spațiul aerian al Estoniei timp de aproape 12 minute, iar Polonia a anunțat că peste 20 de drone ruse au traversat teritoriul său. Kremlinul a negat acuzațiile, catalogându-le drept „provocări deliberate”.
De altfel, Polonia, unul dintre cei mai fermi aliați ai Ucrainei, a devenit un punct logistic esențial pentru transportul armelor occidentale către Kiev. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a precizat că Varșovia „nu a primit nicio informare oficială privind reducerea contingentului american din Polonia” și că situația de securitate este „monitorizată permanent”.
Escaladare lentă, dar constantă, în regiunea Baltică
Incidentul din Marea Baltică se înscrie într-un tipar mai amplu de provocări rusești, care includ manevre aeriene periculoase, zboruri cu transpondere oprite și exerciții militare în proximitatea frontierelor NATO.
Experții în apărare avertizează că Moscova testează în mod deliberat vigilența Alianței Nord-Atlantice, mai ales în contextul în care Statele Unite își redefinesc prioritățile strategice globale. „Fiecare astfel de zbor este un mesaj. Rusia încearcă să arate că rămâne o prezență militară dominantă în regiunea Mării Baltice și că poate reacționa rapid la orice mișcare NATO”, a explicat un analist militar polonez pentru publicația The Moscow Times.
Deocamdată, oficialii NATO au confirmat că nu a existat nicio încălcare a spațiului aerian aliat, însă au ridicat nivelul de alertă pentru misiunile de patrulare din zonă.
O situație care pune presiune pe solidaritatea NATO
Reducerea prezenței americane și intensificarea activității militare ruse ridică semne de întrebare privind echilibrul de forțe din regiune. În timp ce SUA susțin că este vorba despre o simplă „ajustare tehnică”, mulți experți o consideră o retragere simbolică, dar cu implicații strategice importante.
Franța, Germania și Marea Britanie ar putea fi nevoite să își consolideze propriile contingente din Est pentru a menține nivelul de securitate actual. Vizita anunțată a ministrului francez al Apărării, Catherine Vautrin, în România, ar putea reprezenta un pas în această direcție.
Totuși, în opinia analiștilor, mesajul general rămâne clar: fără o prezență consistentă a Statelor Unite, NATO trebuie să demonstreze unitate și capacitate de reacție rapidă în fața provocărilor ruse.
Incidentul de marți, petrecut la câteva ore după anunțul Washingtonului, pare o primă confirmare a faptului că Rusia urmărește atent fiecare pas făcut de Alianță.
Pentru moment, tensiunea în regiunea Mării Baltice rămâne ridicată, iar interceptarea avionului Il-20 de către MiG-urile poloneze este doar cel mai recent episod al unei confruntări tăcute, dar persistente, între NATO și Rusia, care testează zilnic limitele răbdării și ale diplomației europene.
Sursa foto: Arhivă
