Un proiect de Ordonanță de Urgență pregătit de Guvern a stârnit nemulțumiri puternice în industria muzicală din România. Peste 300 de artiști, autori și profesioniști din domeniu au semnat o scrisoare deschisă prin care contestă modificările propuse la Legea dreptului de autor nr. 8/1996. Printre semnatari se numără Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot și Damian Drăghici.
Documentul transmis autorităților avertizează că schimbările legislative ar putea afecta grav modul de colectare și distribuire a drepturilor de autor pentru muzica difuzată în spații publice, precum restaurante, baruri, hoteluri, centre comerciale sau mijloace de transport.
Eliminarea gestiunii colective extinse, principalul punct de conflict
Cea mai importantă problemă semnalată de artiști este eliminarea gestiunii colective extinse, mecanism prin care organismele de gestiune colectivă colectează și distribuie drepturile inclusiv către titularii care nu sunt membri ai acestora. Potrivit semnatarilor, fără acest sistem, plata drepturilor de autor ar deveni, în practică, opțională.
Artiștii atrag atenția că utilizatorii ar putea încheia contracte directe minimale, fără o verificare reală a repertoriului difuzat, continuând să folosească muzică fără a plăti integral drepturile cuvenite titularilor.
„Plata drepturilor devine opțională, în practică”, avertizează artiștii în scrisoare.
Temeri legate de înființarea unui colector unic
Un alt aspect contestat este propunerea de creare a unui colector unic pentru drepturile de autor din muzica ambientală. Potrivit artiștilor, acest organism ar urma să fie finanțat din sumele care ar trebui să ajungă la titularii de drepturi, ceea ce ar genera costuri suplimentare și riscuri administrative.
Semnatarii susțin că un astfel de sistem ar fi costisitor, greu de controlat și păgubitor pentru artiști, autori și producători. În opinia lor, crearea unei noi entități nu este justificată, atâta timp cât există deja organisme de gestiune funcționale.
„Autorii (…) nu pot fi transformați în vânători ai utilizărilor muzicii proprii. (…) Legea trebuie să îi protejeze pe titularii drepturilor, nu să creeze cadrul pentru a evita sau reduce plata drepturilor lor. (…) Nicio directivă europeană nu propune diminuarea drepturilor cuvenite artiștilor”, avertizează artiștii.
Poziția Ministerului Culturii
Ministerul Culturii susține că modificările propuse urmăresc transpunerea unei directive europene și ar avea ca scop oferirea unei libertăți mai mari titularilor de drepturi, care ar putea să își gestioneze creațiile direct, prin organisme colective sau prin sisteme mixte.
În prezent, gestiunea colectivă extinsă permite utilizatorilor să obțină o singură licență pentru utilizarea muzicii, care acoperă atât artiști români, cât și internaționali, indiferent dacă sunt sau nu membri ai unui organism de gestiune.
Artiștii avertizează însă că abrogarea acestui sistem ar crea un mecanism ineficient, ușor de eludat, în care plata drepturilor ar deveni greu de controlat și lipsită de sancțiuni reale.
Soluția propusă de semnatari
În scrisoare, artiștii propun ca, dacă va fi instituit un colector unic, acesta să fie desemnat dintre organismele de gestiune colectivă deja existente. Finanțarea ar trebui să provină exclusiv din comisionul administrativ, care, cumulat cu cel reținut de organismele de gestiune, să nu depășească 15% din sumele repartizate titularilor, conform legislației actuale.
Crearea unui nou organism ar presupune cheltuieli suplimentare cu personalul, infrastructura și logistica, ceea ce ar reduce direct veniturile artiștilor.
„Propunerea noastră este ca acest colector unic să fie unul dintre organismele de gestiune existente, desemnat de acestea, iar finanțarea lui să fie realizată exclusiv din comisionul administrativ, care, cumulat cu comisionul reținut de organismele de gestiune colectivă, nu poate fi mai mare de 15% din sumele repartizate fiecărui titular de drepturi, așa cum este în prezent prevăzut în Legea 8/1996. Nu este justificată și este păgubitoare pentru titularii drepturilor crearea unei noi entități, așa numitul organism comun de colectare, care ar implica noi resurse financiare, umane, tehnice și logistice, deci costuri noi mult mai mari pentru titularii drepturilor”, se arată în scrisoare.
Pe 15 decembrie, reprezentanții Guvernului, conduși de premierul Ilie Bolojan, au avut consultări cu asociațiile care apără drepturile artiștilor, însă discuțiile nu s-au concretizat într-o soluție acceptată de industrie. În lipsa unui consens, nemulțumirea din sectorul muzical rămâne ridicată, iar artiștii cer modificarea proiectului astfel încât drepturile lor să fie protejate integral.
Sursa foto: Arhivă




















