Nicolescu Daniela
Ion Iliescu s-a aflat în atenția serviciilor secrete americane cu ani buni înainte de Revoluția din 1989. Mai multe rapoarte declasificate ale CIA arată că fostul președinte era văzut drept un potențial înlocuitor al lui Nicolae Ceaușescu.
Un document din 8 aprilie 1986, clasificat „Top Secret” și transmis de un ofițer CIA aflat în Europa, menționa direct numele lui Iliescu. Raportul vorbea despre o posibilă influență a lui Mihail Gorbaciov, liderul URSS, în direcționarea viitoarei conduceri de la București. Conform acelui raport, Gorbaciov ar fi încercat să susțină persoane precum Iliescu sau fostul ministru al Apărării Olteanu, pentru a prelua puterea într-un scenariu post-Ceaușescu.
Iliescu, o alternativă la Ceaușescu în viziunea americanilor
CIA considera că Iliescu putea fi un succesor realist, în contextul în care regimul Ceaușescu pierdea tot mai mult din susținerea populară. Gorbaciov era perceput drept o speranță de schimbare de către o parte a populației române, iar Iliescu părea compatibil cu modelul de reformă propus de liderul sovietic.
Raportul american menționa însă și varianta ca aceste zvonuri să fi fost lansate chiar din anturajul lui Ceaușescu. Scopul ar fi fost discreditarea rivalilor și atragerea simpatiei internaționale pentru un regim tot mai izolat. În acea perioadă, România se lupta cu o criză financiară, încerca să obțină un împrumut de la FMI și era criticată pentru încălcarea drepturilor omului.
Relații tensionate între Ceaușescu și Moscova
Nicolae Ceaușescu și Mihail Gorbaciov nu aveau o relație apropiată. Deși România încercase, în anii ’80, să repare legăturile cu Uniunea Sovietică, eforturile nu dăduseră rezultate. Într-o întâlnire oficială a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Gorbaciov l-ar fi ignorat complet pe Ceaușescu, evitând orice discuție despre cooperare economică.
Pentru americani, acest gest confirma că URSS dorea o schimbare de leadership la București. În acest context, Iliescu devenea o variantă mai comodă pentru Moscova. Era cunoscut ca fiind deschis ideilor lui Gorbaciov, precum perestroika și glasnost, și nu era implicat în cercul restrâns al puterii ceaușiste.
Ion Iliescu fusese îndepărtat din funcțiile centrale încă din anii ’70. Considerat prea liberal pentru regimul Ceaușescu, fusese mutat în funcții de provincie sau în poziții tehnice, fără influență politică majoră. Cu toate acestea, păstra o anumită influență în structurile administrative și era cunoscut în cercurile internaționale ca un lider cu potențial.
Relația Iliescu – Moscova, după 1989
După căderea regimului comunist, Iliescu a devenit președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, apoi președinte al României. În anii ’90, spre deosebire de alte state din fostul bloc sovietic, România nu a adoptat o poziție clară împotriva Rusiei.
Iliescu nu a criticat deschis Moscova și a întreținut relații oficiale cu Gorbaciov până în 1991, anul destrămării URSS. Spre deosebire de Polonia sau Cehoslovacia, care s-au distanțat rapid de influența rusă, România a păstrat o linie mai neutră.
