Georgescu Dragos
UPDATE. Radu Miruță, ministrul Economiei, va fi ministrul interimar la Apărare.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a demisionat vineri, la scurt timp după izbucnirea unui scandal de proporții legat de suspiciuni privind falsificarea CV-ului său. Retragerea sa din funcție vine într-un moment tensionat atât pentru Guvern, cât și pentru partidul său, USR, unde acuzațiile au provocat nemulțumiri, dezbateri interne și apeluri directe pentru retragerea sprijinului politic.
Ionuț Moșteanu a luat decizia după ce și-a falsificat CV-ul. Ce se întâmplă cu Ministrul Apărării
Gestul demisiei a fost anunțat după două discuții importante: una cu premierul, care i-a transmis să „țină capul sus”, și una cu președintele Nicușor Dan, care a afirmat că decizia îi aparține în totalitate. În acest context încărcat, marcat de presiuni publice și politice, Moșteanu și-a asumat oficial plecarea din fruntea Ministerului Apărării.
Scandalul a pornit de la dezvăluirile din presă privind informațiile eronate dintr-un CV mai vechi, publicat pe site-ul companiei Tarom, în care Moșteanu ar fi menționat o instituție de învățământ superior la care nu a studiat niciodată. Informațiile au generat reacții dure și au alimentat discuții în interiorul USR, unde mai mulți membri ai Biroului Național ar fi cerut retragerea susținerii politice.
Totul a început după ce publicația Libertatea a descoperit că într-un CV vechi, afișat pe site-ul Tarom în perioada în care Moșteanu ocupa funcții de conducere în companie, acesta menționase că ar fi absolvit Universitatea Athenaeum din București.
Jurnaliștii au verificat informația la sursă, contactând instituția de învățământ. Răspunsul primit a fost categoric: Ionuț Moșteanu nu a figurat niciodată ca student la Universitatea Athenaeum. Această confirmare a pus imediat presiune pe ministru și a ridicat semne serioase de întrebare cu privire la parcursul său academic și la corectitudinea informațiilor transmise de-a lungul timpului în documentele oficiale.
Pe fondul acestor dezvăluiri, Moșteanu s-a văzut nevoit să reacționeze rapid. A publicat pe Facebook o copie a diplomei de licență obținute la Universitatea Bioterra, Facultatea de Inginerie și Management Agroturistic. A fost momentul în care a recunoscut public că a făcut o „greșeală” în CV și că eroarea îl „jenează”.
„Nu am dat prea multă atenție atunci acestor detalii. Pentru asta îmi cer scuze”, a declarat Moșteanu, încercând să minimalizeze efectele scandalului.
Cu toate acestea, reacțiile politice și publice au continuat să se amplifice.
Informațiile din diploma Universității Bioterra: alți doi ani absolviți într-unul singur
Dezbaterea privind studiile ministrului nu s-a încheiat odată cu publicarea diplomei. Dimpotrivă, noi informații au ieșit la suprafață, adâncind criza de credibilitate.
Potrivit unei adeverințe obținute de Antena 3 CNN, Moșteanu ar fi urmat cursurile Facultății de Management Agroturistic a Universității Bioterra în perioada 1995–1999, însă ar fi absolvit Anul III și Anul IV într-un singur an. Situația, rar întâlnită în învățământul universitar, a ridicat noi semne de întrebare cu privire la parcursul său academic.
Adeverința arăta că ministrul a parcurs doi ani de studii într-un singur an universitar, în condițiile în care programul standard era structurat pe patru ani. Această informație s-a adăugat scandalului, alimentând percepția că există discrepanțe importante între realitatea academică și modul în care Moșteanu și-a prezentat pregătirea.
Diploma atașată de Moșteanu pe rețelele sociale era datată septembrie 2015, însă, conform documentului, diploma propriu-zisă a fost eliberată abia în anul 2018, la trei ani după finalizarea studiilor. În perioada dintre obținerea licenței și eliberarea diplomei, Moșteanu a folosit o adeverință pentru a ocupa funcții publice.
Ascensiunea politică: de la adeverință universitară la Guvernul Cioloș
Primul rol public al lui Ionuț Moșteanu a fost obținut în anul 2015, când a intrat în Guvernul Cioloș ca consilier. Numirea a venit la doar câteva luni după ce obținuse diploma de licență – sau, mai exact, după ce primise adeverința care confirma încheierea studiilor.
Ulterior, cu aceeași adeverință, Moșteanu a avansat în structurile administrative ale statului. A devenit secretar de stat în Ministerul Transporturilor, poziție care i-a facilitat și accesul la funcții în companii importante, precum Consiliul de Administrație al Tarom.
În toată această perioadă, conform informațiilor publice, diploma de licență oficială, tipărită și emisă de instituția de învățământ, nu fusese încă eliberată, fapt care adâncește discuția despre corectitudinea traseului său profesional.
Scandalul nu a zguduit doar Ministerul Apărării, ci și partidul din care Moșteanu face parte. Potrivit unor surse citate de Antena 3, în interiorul USR au apărut voci care cereau retragerea sprijinului politic pentru ministru.
O parte dintre membrii Biroului Național ar fi considerat că scandalul afectează imaginea partidului, deja tensionată de alte dispute interne și neînțelegeri politice. Pentru aceștia, demisia lui Moșteanu era singura soluție pentru a limita prejudiciile de imagine și pentru a demonstra că partidul își asumă responsabilitatea în fața opiniei publice.
Pe de altă parte, alte voci din USR au încercat să tempereze situația, pledând pentru o analiză internă, înaintea unei decizii radicale. Indiferent de poziții, scandalul a creat diviziuni și discuții aprinse, afectând coeziunea partidului într-un moment în care stabilitatea politică era esențială.
Intervenția premierului și poziția președintelui Nicușor Dan
Premierul, aflat în centrul crizei politice generate de scandal, ar fi încercat să transmită un mesaj echilibrat. Potrivit informațiilor publice, acesta i-a spus ministrului Moșteanu să „țină capul sus”, un îndemn care sugera că, cel puțin la acel moment, șeful Guvernului nu îl îndemna explicit la demisie.
Totuși, presiunea publică a crescut rapid, iar scandalul de imagine afecta deja Ministerul Apărării, o instituție cu rol esențial într-un context internațional plin de tensiuni.
În paralel, președintele Nicușor Dan l-a contactat telefonic pe Moșteanu. În discuție, șeful statului i-ar fi transmis clar că decizia de a demisiona îi aparține „în totalitate”, subliniind caracterul personal al gestului, dar evitând o recomandare directă.
Această poziție a lăsat libertate ministrului, dar în același timp nu a oferit un sprijin clar pentru rămânerea sa în funcție.
După o serie de zile dominate de știri, reacții și controverse, Moșteanu și-a anunțat demisia. În mesajul său, ministrul și-a asumat responsabilitatea pentru greșelile privind informațiile din CV, dar a încercat să transmită că nu a avut intenția de a induce în eroare opinia publică sau instituțiile statului.
Demisia a fost primită ca un gest necesar pentru a reduce presiunea asupra Guvernului și pentru a proteja imaginea Ministerului Apărării, o instituție în care transparența și credibilitatea sunt esențiale.
Totuși, pentru mulți observatori politici, episodul rămâne un exemplu al importanței verificării riguroase a studiilor persoanelor numite în funcții publice și al riscurilor generate de lipsa unei culturi administrative aprofundate în ceea ce privește trasabilitatea documentelor.
Impactul scandalului asupra credibilității instituțiilor
Cazul Moșteanu deschide din nou discuția despre integritatea demnitarilor și despre modul în care sunt verificate CV-urile și documentele celor care ocupă funcții importante în stat.
În ultimii ani, mai multe persoane publice au fost implicate în scandaluri legate de studiile universitare, diplome controversate sau doctorate plagiat. În acest context, scandalul Moșteanu reintegrează în spațiul public întrebarea esențială: cât de riguros sunt analizate informațiile de background în momentul numirii unei persoane într-o funcție de înaltă responsabilitate?
Pentru Ministerul Apărării, această situație reprezintă o lovitură de imagine, într-un moment în care încrederea cetățenilor în instituțiile de securitate este vitală.
Cariera politică a lui Moșteanu, sub semnul întrebărilor
Demisia din funcția de ministru nu marchează doar finalul unei etape, ci deschide și noi întrebări privind viitorul său politic. Rămâne de văzut dacă Moșteanu va continua în viața publică sau va fi supus unei perioade de izolare politică, în urma scandalului.
Pentru USR, episodul adaugă presiune internă într-un moment în care partidul se confruntă deja cu dificultăți de coeziune și cu provocări electorale.
