Saghin Sabrina
În fiecare an, în prima vineri după Paște, creștinii ortodocși prăznuiesc una dintre cele mai profunde și încărcate de simboluri sărbători din Săptămâna Luminată: Izvorul Tămăduirii.
În 2025, această zi cu semnificație aparte este celebrată pe 25 aprilie, și vine cu tradiții vechi, transmise din generație în generație, dar și cu unele superstiții pe care mulți le respectă cu sfințenie.
Izvorul Tămăduirii, o zi dedicată Maicii Domnului și credinței în puterea vindecării
Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii este închinată Maicii Domnului, considerată ocrotitoarea celor bolnavi și a celor aflați în suferință. Numele vine de la o veche tradiție bizantină, legată de un izvor considerat făcător de minuni, în apropierea Constantinopolului. Apa acelui izvor era folosită pentru vindecarea celor bolnavi, iar cu timpul, ideea tămăduirii prin credință s-a răspândit și în spațiul ortodox românesc.
Astfel, această vineri nu are doar rol comemorativ, ci și unul profund spiritual – este un îndemn la curățare interioară, rugăciune și speranță în puterea divină.
Tradiții populare respectate de Izvorul Tămăduirii
În multe sate și orașe din România, această zi este marcată prin sfințirea apei, numită în această ocazie Aghiasma Mică. Credincioșii obișnuiesc să o ducă acasă, unde stropesc cu ea gospodăria, animalele și grădina – în credința că astfel vor fi ferite de boală și necazuri.
De asemenea, bolnavii sunt îndemnați să bea dimineața, pe stomacul gol, din această apă sfințită, ca gest de credință și speranță în vindecare. În unele părți ale țării, preoții ies în procesiune și sfințesc izvoarele sau fântânile din sat, ca simbol al purificării și al binelui care izvorăște din credință.
Ce nu este bine să faci în această zi
Pentru creștini, Izvorul Tămăduirii este o zi de odihnă și pace sufletească. Așadar, multe dintre activitățile casnice obișnuite sunt ocolite din respect față de semnificația zilei. Nu se spală rufe, nu se face curățenie generală, nu se calcă și nu se coase – toate aceste activități sunt asociate cu tulburarea liniștii unei sărbători cu caracter sfânt.
Este o zi dedicată rugăciunii și recunoștinței, nu muncilor casnice. Tradiția spune că cei care nu respectă această regulă „nu vor avea spor în anul ce urmează”.
Superstiții care încă se păstrează în unele zone
Pe lângă tradițiile legate de apă sfințită, Izvorul Tămăduirii este însoțit și de câteva superstiții transmise pe cale orală, mai ales în mediul rural. Una dintre cele mai cunoscute spune că dacă lași o cană plină cu apă sub un nuc și o găsești goală, ar fi un semn rău – semn că persoana respectivă ar avea zilele numărate. Deși nu are o bază religioasă, această credință este încă prezentă în mentalul colectiv al unor comunități.
Totodată, se mai spune că cei care muncesc în această zi sfântă vor fi urmăriți de ghinion sau de lipsa norocului în gospodărie pe tot parcursul anului.
O sărbătoare despre credință, liniște și purificare
Dincolo de reguli și superstiții, Izvorul Tămăduirii este un prilej de a ne reaminti importanța vindecării – nu doar a trupului, ci și a sufletului. Este un moment în care creștinii se apropie mai mult de Maica Domnului, cerând sprijin, protecție și sănătate pentru ei și cei dragi.
Pe 25 aprilie, în Vinerea Luminată, lasă grijile deoparte și oferă-ți timp pentru liniște, rugăciune și recunoștință. Tradițiile pot fi urmate, dar ceea ce contează cel mai mult este starea cu care întâmpinăm această zi – o stare de împăcare și speranță.
