Saghin Sabrina
Biroul Electoral Central (BEC) a respins, duminică seară, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, invocând aspecte esențiale deja „tranșate” de Curtea Constituțională a României (CCR). Potrivit BEC, orice persoană care dorește să candideze la funcția supremă în stat trebuie să respecte Constituția și să apere democrația, criterii pe care Georgescu nu le-ar fi îndeplinit.
Un element central al deciziei BEC este faptul că anularea anterioară a alegerilor prezidențiale de către CCR din cauza lui Georgescu face imposibilă o nouă candidatură din partea acestuia. Decizia BEC poate fi contestată la Curtea Constituțională, iar evenimentele care au urmat acestei hotărâri au fost marcate de proteste violente în București, unde susținătorii săi au avut confruntări cu forțele de ordine.
Motivele respingerii candidaturii lui Călin Georgescu
BEC a subliniat că nu poate prioritiza doar aspectele formale ale unei candidaturi în detrimentul elementelor fundamentale deja stabilite de CCR. Instituția a avertizat că, dacă nu ar analiza contextul general al unei candidaturi, există riscul ca o persoană care nu îndeplinește condițiile legale să participe la procesul electoral, doar pentru ca, ulterior, Curtea Constituțională să fie obligată să invalideze rezultatele alegerilor.
Potrivit deciziei BEC, Georgescu nu respectă cerințele de legalitate pentru a candida, având în vedere că, prin nerespectarea regulilor electorale, a încălcat principiul fundamental al apărării democrației. Acest principiu presupune alegeri corecte, integre și imparțiale. Hotărârea CCR din 6 decembrie 2024, prin care procesul electoral pentru alegerea președintelui României a fost anulat, a avut ca motivație tocmai conduita lui Georgescu în raport cu normele democratice.
Prin urmare, BEC a considerat că anularea întregului proces electoral și reluarea acestuia, inclusiv a fazei de depunere a candidaturilor, implică implicit că Georgescu nu poate fi acceptat în cursa electorală. Curtea Constituțională stabilise deja faptul că acesta nu îndeplinește condițiile legale pentru a candida, ceea ce face inadmisibilă o nouă validare a candidaturii sale.
BEC a concluzionat că, odată ce instanța constituțională a tranșat aceste aspecte, orice alt criteriu de validare a candidaturii devine irelevant. Astfel, candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă de BEC, iar acesta are dreptul de a contesta decizia la CCR.
„Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia. (…)
De altfel, anulând procesul electoral în curs şi dispunând reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale (…), Curtea Constituţională a tranşat implicit şi general obligatoriu şi cu privire la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturi depuse de către candidatul Călin Georgescu, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeaşi persoană îndeplineşte condiţiile pentru a accede la funcţia de preşedinte al României”, se arată în decizie.
Reacțiile publice și protestele violente din București
Decizia BEC de a respinge candidatura lui Călin Georgescu a generat reacții puternice în rândul susținătorilor săi, care s-au adunat în fața sediului Biroului Electoral Central. Inițial, protestele au fost pașnice, dar, pe măsură ce tensiunile au escaladat, manifestanții au devenit violenți. Aceștia au rupt gardurile de protecție, iar jandarmeria a fost nevoită să intervină pentru a restabili ordinea.
Scene de violență s-au înregistrat și în Centrul Vechi al Capitalei, unde protestatarii au aruncat cu pietre, petarde și sticle împotriva forțelor de ordine. De asemenea, au fost incendiate coșuri de gunoi și arbuști, iar o mașină a unui post de televiziune a fost răsturnată. Autoritățile au anunțat că mai multe persoane au fost reținute în urma acestor incidente.
Conform procedurilor legale, decizia BEC poate fi contestată la Curtea Constituțională într-un interval de 24 de ore. Pe lângă candidatura lui Călin Georgescu, BEC a mai respins și candidaturile altor doi independenți, Maria Marcu și Ion Popa. În schimb, candidatura lui Nicușor Dan a fost acceptată.
Conform calendarului electoral, BEC are un termen maxim de 48 de ore pentru a înregistra sau respinge candidaturile. Până cel târziu la data de 18 martie, candidații și formațiunile politice pot contesta deciziile BEC la CCR. Curtea Constituțională va soluționa aceste contestații prin hotărâri definitive, care vor fi comunicate Biroului Electoral Central și publicate în Monitorul Oficial.
Decizia BEC de a respinge candidatura lui Călin Georgescu se bazează pe faptul că acesta nu respectă normele democratice esențiale pentru un candidat la președinție. Anularea precedentă a alegerilor din cauza sa a fost un factor determinant în respingerea noii sale candidaturi. Protestele care au urmat deciziei BEC arată că situația este una sensibilă, iar reacțiile puternice ale susținătorilor săi demonstrează că acest subiect va rămâne unul controversat în perioada următoare. Cu toate acestea, regulile procesului electoral trebuie respectate, iar instituțiile statului au datoria de a asigura corectitudinea alegerilor pentru funcția supremă în stat.
