Georgescu Dragos
Planurile-cadru pentru liceu, lansate oficial de Ministerul Educației și programate să intre în vigoare din septembrie 2026, au generat un val de nemulțumiri în sistemul de învățământ. Sindicatele acuză faptul că profesorii au fost ignorați în procesul de consultare, iar noile documente curriculare ar urma să creeze probleme majore în școli. Reducerea numărului de ore la anumite discipline, introducerea unor materii noi și lipsa unor soluții pentru reîncadrarea profesorilor afectează profund sistemul, susțin liderii sindicali. De asemenea, aceștia avertizează că, în paralel cu aceste modificări, există riscul ca mii de cadre didactice să părăsească sistemul în următorii ani.
Scandal uriaș în învățământul românesc. Se schimbă totul la liceu. „Probabil vor preda nepalezii”
Noile planuri-cadru, aprobate prin Ordinul 4.350/20.06.2025, includ 37 de planuri distincte pentru fiecare profil, filieră și specializare a învățământului liceal. Primii elevi care vor învăța după acest curriculum sunt cei care intră în clasa a VIII-a în anul școlar viitor și vor susține Bacalaureatul într-un format complet nou în 2030. Acesta este proiectul transversal al reformei: clasele actuale de gimnaziu vor trece la un liceu construit pe alte structuri, alte discipline și alte repere educaționale.
Planurile-cadru includ discipline obligatorii și opționale și stabilesc numărul minim și maxim de ore pentru fiecare materie. Structura generală reduce încărcarea orară, dar redistribuie disciplinele într-un mod care schimbă echilibrul dintre materiile tradiționale, cele de specialitate și cele din noua generație curriculară. Pentru clasele a IX-a și a X-a sunt prevăzute câte 15 discipline, cu 19 ore pe săptămână pentru clasa a IX-a și 20 pentru clasa a X-a. În clasele terminale se păstrează tendința de reducere: 12 discipline în clasa a XI-a și 11 în clasa a XII-a, cu o încărcare de 14, respectiv 13 ore pe săptămână.
În paralel, ministerul introduce un concept extins de autonomie școlară. Unitățile de învățământ vor putea redistribui bugetul de ore între discipline, în limitele prevăzute, ceea ce le permite să adapteze organizarea procesului de învățare în funcție de particularitățile fiecărei școli. Acest model, inspirat din sistemele educaționale europene, oferă libertate școlilor, dar pune presiune pe directorii și consiliile profesorale, care vor trebui să ia decizii cu impact real asupra angajării și reîncadrării cadrelor didactice.
Ministerul justifică aceste schimbări printr-un set de direcții strategice: predictibilitate și echitate, acomodare a elevilor în tranziția gimnaziu–liceu, specializare progresivă, flexibilitate curriculară, personalizarea parcursului educațional și pregătire pentru carieră. Planurile pun accent pe competențe, reduc supraîncărcarea și oferă elevilor oportunitatea de a-și alege traseul educațional. Documentele subliniază că elevii pot schimba filiera, specializarea sau disciplinele opționale, iar școlile pot reorganiza clasele în funcție de aceste opțiuni.
Cu toate acestea, sindicatele spun că aceste beneficii teoretice ascund consecințe grave la nivelul resursei umane. Simion Hăncescu, liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), avertizează că reducerea numărului de ore afectează direct normele didactice, ducând la pierderea unor catedre întregi. „Vor fi probleme mai ales la profilul tehnologic. Dispar discipline, se reduc ore la limbă străină, la educație fizică și la alte materii. După ce s-a întâmplat anul acesta, o să mai vină un duș rece. Profesorii mai pierd încă o dată din ore”, spune Hăncescu.
Liderul sindical afirmă că problemele se vor accentua în special în anul școlar 2027–2028, când noile planuri ajung în clasa a X-a. În această etapă, reducerea orelor afectează cel mai puternic disciplina a doua limbă străină, unde dispare o oră inclusiv în liceele teoretice. Impactul se va resimți în special în unitățile de învățământ cu profil tehnologic, unde oricum sunt puțini profesori titulari și multe discipline depind de orele suplimentare.
Pe lângă reducerea orelor, sindicatele sunt îngrijorate și de introducerea unor discipline noi, despre care afirmă că nu există suficiente cadre didactice pregătite să le predea. De ani de zile, sindicatele avertizează asupra intruziunii ONG-urilor în curriculum, iar acum acuză o posibilă extindere a acestui fenomen. Faptul că Ministerul Educației a discutat public despre „aducerea specialiștilor din afara sistemului”, fără examene de titularizare, amplifică temerile profesorilor.
Sindicatele, reacție furioasă
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat în mai multe rânduri că sistemul trebuie deschis către profesioniști din alte domenii, pentru a aduce expertiză actualizată în școli. Declarația este în linie cu propunerile fostului ministru, Ligia Deca, care a susținut același principiu. Însă pentru sindicate, această direcție reprezintă o formă de precarizare a profesiei de cadru didactic. Ideea că persoane fără formare pedagogică pot intra în școli pentru a preda anumite discipline ridică întrebări serioase legate de calitate, evaluare, siguranță și coerența procesului de învățare.
În același timp, liderii sindicali susțin că nu există nicio claritate privind finanțarea noilor discipline. Nu se știe dacă există buget pentru plata profesorilor suplimentari sau pentru formări dedicate. Lipsa unui răspuns oficial din partea ministerului alimentă suspiciunea că școlile vor fi puse în situația de a improviza, fără resurse reale.
„În legătură cu noile discipline introduse, Dumnezeu știe cu cine se vor face. Noi avem deja probleme cu normele didactice. Nu știm cine va preda noile materii. Probabil le vor face cu cei din Nepal. Oricum, vor pleca mulți profesori din sistem. Învățământul intră într-o criză profundă. Cu actuala guvernare nu se mai poate negocia”, a spus Simion Hăncescu, conform jurnalul.ro. Declarația este una dintre cele mai dure formulate de FSLI în ultimii ani și subliniază tensiunea crescută dintre sindicate și Guvern.
Un alt punct sensibil este lipsa unei consultări finale înaintea aprobării planurilor. Federația „Spiru Haret”, prin liderul său, afirmă că ministerul ar fi trebuit să organizeze o rundă suplimentară de discuții cu sindicatele, ținând cont de numărul mare de observații depuse în fazele anterioare. Această consultare nu a mai avut loc, iar planurile-cadru au fost publicate direct pe site-ul ministerului, ceea ce a accentuat sentimentul de excludere a profesorilor din procesul decizional.
În paralel, sistemul de învățământ se confruntă deja cu efectele creșterii normei didactice aplicate în anul curent. Majoritatea profesorilor au pierdut ore sau au fost transferați pe norme incomplete, iar în unele școli, mai ales din mediul rural, au existat probleme în acoperirea tuturor disciplinelor. În acest context, noile planuri-cadru vor adânci deficitul de personal calificat și vor pune presiune suplimentară pe cei rămași în sistem.
O altă problemă majoră este legată de implementare. Planurile-cadru oferă flexibilitate, însă nu toate școlile au capacitatea reală de a o gestiona. În mediul urban, unde există profesori suficienți, programe educaționale diversificate și consilii profesorale experimentate, schimbările pot fi absorbite mai ușor. În mediul rural însă, reducerea orelor și introducerea opționalelor creează dezechilibre majore. Acolo unde nu există resurse umane, flexibilitatea se transformă în imposibilitatea de a asigura curriculumul în mod coerent.
Școlile sunt obligate să elaboreze planuri proprii de implementare, dar asta presupune competențe administrative, pedagogice și de management pe care multe unități nu le au. Analiza nevoilor elevilor, reorganizarea grupelor, redistribuirea catedrelor și dialogul cu comunitatea locală sunt procese complexe, pentru care nu se acordă sprijin tehnic. Această discrepanță riscă să creeze două sisteme paralele: școli bogate, cu opționale relevante și parcursuri personalizate, și școli sărace, în care elevii au acces minim la curriculumul flexibil.
Reforma curriculumului este una dintre cele mai importante schimbări ale ultimelor decenii, însă vine într-un moment în care sistemul este deja fragil. Profesorii au salarii considerate insuficiente, școlile se confruntă cu lipsa resurselor, iar elevii sunt afectați de inegalități enorme între mediul urban și cel rural. Sindicatele susțin că orice reformă ar trebui însoțită de investiții masive în formarea cadrelor didactice, infrastructură și manuale. Fără aceste elemente, planurile rămân teoretic corecte, dar imposibil de aplicat uniform.
Pe de altă parte, ministerul insistă că reforma este necesară pentru a aduce sistemul educațional mai aproape de standardele europene. Reducerea încărcării orare, flexibilitatea curriculară și opțiunile multiple la nivelul Bacalaureatului sunt măsuri apreciate de o parte a experților. Totuși, implementarea lor într-un sistem cu deficit de profesori poate transforma bunele intenții în dificultăți practice.
Pe termen scurt, efectele cele mai rapide vor fi resimțite în cancelarii. Se estimează că un număr semnificativ de profesori se vor confrunta cu pierderea unor ore, iar unii nu vor mai putea completa norma. În lipsa unor soluții de reconversie sau formare pentru noile discipline, este posibil ca o parte dintre ei să părăsească sistemul. Aceasta este cea mai mare teamă a sindicatelor: că reforma nu doar modernizează curriculumul, ci și accelerează exodul cadrelor didactice.
Ce urmează este o perioadă intensă de reorganizare. Până în 2026, școlile vor trebui să își pregătească structurile interne pentru aplicarea noilor planuri-cadru. Vor fi necesare sesiuni de formare, simulări de orar, consultări cu elevii și părinții și, mai ales, un dialog constant între profesori și conducerea unităților. Dacă aceste etape nu sunt gestionate corect, riscul unei crize educaționale este real.
Reforma planurilor-cadru marchează un moment decisiv pentru învățământul românesc. Ea poate moderniza sistemul sau îl poate vulnerabiliza și mai mult. Deocamdată, reacțiile sindicatelor arată că profesorii nu se simt parte a soluției, ci parte a problemei. În lipsa unui dialog real și a unor măsuri de sprijin, noile planuri riscă să fie aplicate în condiții dificile, generând tensiuni și pierderi semnificative de personal.
