Ana Sasu
Diferențele dintre pensiile încasate de seniorii din România rămân considerabile în 2026. În timp ce pensia medie la nivel național a ajuns în luna iulie la 2.821 de lei, există zone în care pensionarii primesc, în medie, cu sute de lei mai puțin. La polul opus se află Bucureștiul și câteva dintre fostele centre industriale ale țării. Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că diferența dintre extreme se apropie de 2.000 de lei pe lună.
Unde sunt cele mai mari pensii din România
Datele disponibile pentru 2026 scot în evidență diferențe importante între veniturile pensionarilor, în funcție de zona în care aceștia au lucrat și au contribuit de-a lungul vieții profesionale.
În luna iulie 2026, pensia medie la nivel național a ajuns la 2.821 de lei. Valoarea este însă departe de a descrie situația tuturor pensionarilor.
Există județe în care media depășește considerabil pragul de 3.000 de lei, în timp ce în alte zone pensia medie rămâne aproape de 2.200 de lei.
Cele mai mari valori sunt înregistrate în Capitală, iar Sectorul 1 ocupă prima poziție în clasament. Aici, pensia medie ajunge la 4.140 de lei.
La nivelul întregului municipiu București, pensia medie depășește 3.570 de lei.
Diferența față de media națională este, așadar, una considerabilă.
Explicația trebuie căutată inclusiv în nivelul veniturilor obținute de-a lungul carierei de actualii pensionari. Bucureștiul a concentrat numeroase locuri de muncă mai bine remunerate, iar contribuțiile mai ridicate se reflectă ulterior în valoarea pensiilor.
În același timp, trebuie făcută diferența între pensiile din sistemul public și pensiile speciale. Potrivit datelor prezentate, valoarea medie a pensiilor speciale ajunge la 25.682 de lei, mult peste media pensiilor obișnuite, potrivit Cancan.
Hunedoara și Brașov, în partea de sus a clasamentului
Capitala nu este singura zonă în care pensionarii beneficiază de venituri medii peste nivelul național.
Hunedoara ocupă o poziție importantă în clasamentul național. Pensia medie înregistrată în județ este de 3.494 de lei.
Valoarea poate fi explicată inclusiv prin trecutul puternic industrial al județului. Industria grea, mineritul și alte activități specifice zonei au influențat veniturile și contribuțiile realizate de-a lungul anilor de actualii pensionari.
Pe următoarea poziție se află Brașovul, unde pensia medie ajunge la 3.330 de lei.
Și aici, dezvoltarea industrială și structura locurilor de muncă din ultimele decenii au avut un rol important.
Gorjul se află, la rândul său, printre județele cu pensii medii ridicate. Seniorii din acest județ primesc în medie 3.312 lei.
Diferențele dintre aceste județe și regiunile aflate la coada clasamentului sunt considerabile și reflectă, în bună măsură, evoluția economică diferită a zonelor României.
Valoarea unei pensii nu este stabilită în funcție de județul în care locuiește pensionarul. Contează veniturile pentru care au fost plătite contribuții, perioada de cotizare și celelalte elemente prevăzute de sistemul public.
Din acest motiv, zonele care au avut numeroase locuri de muncă industriale și salarii mai ridicate tind să înregistreze și pensii medii mai mari.
Botoșani are cea mai mică pensie medie
La celălalt capăt al clasamentului se găsește județul Botoșani.
Potrivit datelor CNPP prezentate pentru 2026, aici este înregistrată cea mai mică pensie medie din România.
Valoarea este de numai 2.229 de lei pe lună.
Diferența față de Sectorul 1 al Capitalei ajunge astfel la 1.911 lei lunar. Practic, vorbim despre aproape 2.000 de lei diferență între cele două extreme ale clasamentului.
Botoșani nu este singurul județ în care pensia medie se menține la un nivel redus.
Pe următoarea poziție se află Vrancea, cu o pensie medie de 2.275 de lei.
Vaslui se găsește foarte aproape, cu o medie de 2.283 de lei.
Aceste valori sunt și sub pensia medie națională de 2.821 de lei.
Una dintre explicații este structura economică a acestor județe. Zonele în care agricultura a avut o pondere mai mare și în care industrializarea a fost mai redusă au avut, în general, și salarii mai mici.
Iar veniturile obținute în perioada activă se reflectă ulterior în pensiile calculate după încheierea vieții profesionale.
De ce există diferențe atât de mari între pensii
Clasamentul din 2026 scoate în evidență o realitate construită de-a lungul mai multor decenii.
Pensiile de astăzi sunt influențate de salariile și contribuțiile din trecut.
O persoană care a avut venituri mai mari și a contribuit o perioadă îndelungată va ajunge, în general, la o pensie mai mare decât cineva care a avut salarii reduse sau perioade mai mici de contribuție.
Structura economică a fiecărei regiuni devine astfel foarte importantă atunci când sunt comparate mediile județene.
În București au existat și există numeroase domenii cu salarii peste media națională. Situații similare pot fi întâlnite în fostele centre industriale.
În județele predominant agricole, nivelul veniturilor a fost mult timp mai redus. În plus, oportunitățile de angajare în domenii foarte bine remunerate au fost mai puține.
Efectele acestor diferențe se observă acum în statisticile privind pensiile.
Acesta este și motivul pentru care județe precum Hunedoara, Brașov sau Gorj pot apărea în partea superioară a clasamentului, chiar dacă situația economică actuală a fiecărei zone s-a schimbat față de cea de acum câteva decenii.
Aproape 2.000 de lei despart extremele clasamentului
Compararea Sectorului 1 cu județul Botoșani oferă cea mai clară imagine asupra diferențelor.
În Sectorul 1, pensia medie este de 4.140 de lei, în timp ce în Botoșani valoarea ajunge la numai 2.229 de lei.
Diferența este de 1.911 lei în fiecare lună.
Raportată la un an întreg, diferența dintre cele două valori medii ajunge la 22.932 de lei.
Clasamentul nu înseamnă însă că fiecare pensionar din Sectorul 1 primește peste 4.000 de lei sau că fiecare senior din Botoșani încasează 2.229 de lei. Valorile reprezintă medii statistice, iar pensiile individuale pot fi mai mari sau mai mici.
Datele arată însă amploarea decalajelor existente între diferitele regiuni ale țării.
Cu o medie națională de 2.821 de lei, pensionarii din Botoșani, Vrancea și Vaslui se situează considerabil sub acest nivel.
În schimb, Bucureștiul, Hunedoara, Brașov și Gorj se află peste media națională.
Diferențele actuale sunt rezultatul mai multor factori acumulați în timp, de la nivelul salariilor și durata contribuțiilor până la profilul economic al fiecărui județ.
Astfel, harta pensiilor din România în 2026 continuă să reflecte inclusiv vechile diferențe economice dintre marile centre urbane și industriale și regiunile în care salariile au rămas, pentru perioade îndelungate, la niveluri mai reduse.
Sursa foto: Arhivă
