Georgescu Dragos
Judecătorul Laurențiu Ionel Beșu, magistratul care a apărut în documentarul Recorder „Justiție Capturată”, a decis să facă un pas profesional important și să nu mai activeze ca judecător. Acesta a solicitat oficial Consiliului Superior al Magistraturii să fie numit în funcția de procuror, urmând să își desfășoare activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. În acest context, audierea sa în fața Secției pentru procurori din cadrul CSM este programată pentru marți, la ora 12:00, moment esențial în procedura de schimbare a funcției.
Judecătorul Laurențiu Beșu ajunge în fața Consiliului Superior al Magistraturii. Ce s-a întâmplat după ce a apărut în documentarul Recorder
Pe site-ul oficial al Consiliului Superior al Magistraturii a fost publicat un anunț care confirmă că, în data de 16 decembrie, va avea loc susținerea interviului în cadrul procedurii de numire din funcția de judecător în cea de procuror. Procedura este realizată în conformitate cu prevederile art. 194 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, act normativ care reglementează atât condițiile, cât și pașii necesari pentru o astfel de tranziție profesională.
Potrivit legislației în vigoare, judecătorii pot solicita, prin cerere motivată, să fie numiți în funcția de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot face demersuri similare pentru a deveni judecători la judecătorii. Numirea se face prin decret al președintelui României, la propunerea Secției corespunzătoare din cadrul CSM. Această procedură este una excepțională, dar prevăzută de lege, și presupune evaluarea competențelor profesionale, a parcursului magistratului și a motivației invocate pentru schimbarea funcției.
În actuala sesiune de analiză, nu mai puțin de 14 judecători au solicitat să devină procurori. Printre aceștia se numără și Laurențiu Ionel Beșu, magistrat în cadrul Tribunalului București, care a cerut să fie numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Solicitarea sa vine într-un context public extrem de sensibil, după apariția documentarului Recorder, în care acesta a făcut declarații privind modul de funcționare al sistemului judiciar, în special la nivelul Curții de Apel București.
Laurențiu Beșu a devenit o figură publică după ce a vorbit deschis, sub protecția identității asumate, despre experiențele sale din interiorul sistemului, în documentarul „Justiție Capturată”, difuzat marți seară, pe 9 decembrie. În cadrul investigației, judecătorul a relatat o serie de fapte pe care le consideră grave și care ar fi avut loc în perioada în care a activat la Curtea de Apel București, instanță la care a fost delegat de la Tribunalul Giurgiu.
Beșu a explicat că delegarea sa la Curtea de Apel București a fost percepută inițial ca o oportunitate profesională. El a povestit că a fost abordat de președinta Tribunalului Giurgiu, care i-a propus să meargă la Curtea de Apel București, precizându-i că „s-a sunat de la Curte” și că este momentul să ia o decizie rapidă. Judecătorul a spus că i s-a cerut un răspuns în aceeași zi, iar după ce a analizat situația, a acceptat, considerând că mutarea reprezenta un pas înainte în carieră, mai ales în contextul unei stagnări profesionale.
În documentar, Laurențiu Beșu a relatat că, odată ajuns la Curtea de Apel București, a observat o reacție neașteptată din partea noilor săi colegi. Potrivit afirmațiilor sale, judecătorii de la Secția a II-a a Curții de Apel București au fost nedumeriți de sosirea lui, iar ulterior au apărut discuții care l-au pus pe gânduri. Unii dintre colegi i-ar fi spus că mutarea sa ar avea legătură cu un dosar sensibil pe care îl avea în lucru la Tribunalul Giurgiu.
Judecătorul a explicat că, la momentul respectiv, făcea parte din completul care judeca dosarul medicului Mircea Beuran, acuzat de fapte de corupție. Potrivit relatărilor sale, colegii de la Curtea de Apel i-ar fi spus că, în dosarele considerate delicate, se practică uneori schimbarea componenței completului. Această informație l-a determinat pe Beșu să realizeze că mutarea sa ar putea avea legătură cu dosarul respectiv, deși, inițial, nu și-a pus problema existenței unei astfel de conexiuni.
„Ulterior, au apărut discuții cu colegii de la Curte, care mi-au spus: «Vezi că tu aveai un dosar acolo și, din ce știm noi, se cam practică ca în dosarele delicate să se mai producă schimbări ale componenței completului». Și atunci mi-am dat seama că aveam pe rol la Tribunalul Giurgiu dosarul domnului doctor Beuran”, a declarat Laurențiu Beșu în documentarul Recorder.
Acesta a mai precizat că unii colegi mai vechi de la Curtea de Apel București l-au asigurat că există o legătură între mutarea sa și dosarul respectiv. În cele din urmă, dosarul medicului Mircea Beuran a fost soluționat de un alt complet, cu o soluție de achitare. Beșu a subliniat că nu comentează soluțiile pronunțate de colegii săi, menționând că, ulterior, a fost formulată cale de atac, iar soluția de achitare a rămas definitivă la Curtea de Apel București.
De ce nu mai face din Curtea de Apel București
Delegarea lui Laurențiu Beșu la Curtea de Apel București a fost prelungită de mai multe ori, potrivit declarațiilor sale. Această perioadă s-a încheiat în primăvara acestui an, când a intrat într-un complet care avea pe rol o contestație în dosarul fostului lider PSD Niculae Bădălău. În cadrul judecării acelei contestații, Beșu a avut o opinie diferită față de colegul său din complet.
La scurt timp după exprimarea acestei opinii separate, judecătorul a fost informat de șeful de secție de la Curtea de Apel București că delegarea sa nu va mai fi prelungită. Această decizie a venit într-un context tensionat, iar ulterior Curtea de Apel București a reacționat public, acuzându-l pe Beșu de minciună și solicitându-i să își clarifice urgent statutul.
În replică, Laurențiu Beșu a declarat pentru Euronews că își menține afirmațiile și că „tot ce am spus este adevărat și se poate verifica din documentele de la Curtea de Apel București sau cu informații de pe portalul instanțelor”. El a susținut că declarațiile sale se bazează pe fapte concrete și pe elemente verificabile, respingând acuzațiile formulate la adresa sa.
Decizia de a solicita schimbarea funcției din judecător în procuror vine într-un moment de maximă expunere publică pentru Laurențiu Beșu și ridică numeroase semne de întrebare privind presiunile, climatul profesional și relațiile de putere din interiorul sistemului judiciar. Procedura aflată acum în desfășurare la Consiliul Superior al Magistraturii va analiza atât cererea sa, cât și îndeplinirea condițiilor legale pentru această numire.
Audierea programată marți reprezintă un pas procedural obligatoriu, în cadrul căruia magistratul va trebui să își susțină motivația și să răspundă întrebărilor membrilor Secției pentru procurori. Ulterior, CSM va decide dacă înaintează propunerea de numire către președintele României, care are competența finală de a semna decretul de numire.
Cazul lui Laurențiu Beșu se înscrie într-un context mai larg de dezbatere publică privind independența justiției, transparența deciziilor administrative și influențele informale din sistemul judiciar. Documentarul „Justiție Capturată” a generat reacții ample atât în rândul magistraților, cât și în spațiul public, aducând în prim-plan mărturii care pun sub semnul întrebării funcționarea unor mecanisme esențiale ale statului de drept.
Indiferent de deznodământul procedurii de la CSM, demersul lui Laurențiu Beșu marchează un moment semnificativ în cariera sa și rămâne un caz urmărit atent, atât din perspectiva carierei individuale a magistratului, cât și din cea a semnalelor transmise despre realitățile din interiorul sistemului judiciar românesc.
