Loredana Ionescu
Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, se confruntă cu o nouă decizie a autorităților fiscale. ANAF a început procedura de executare silită în cazul imobilului din centrul Sibiului, de pe strada Nicolae Bălcescu, pe care Iohannis l-a deținut în baza unei moșteniri declarate ilegală de instanțe. După ani de procese și controverse, fostul șef al statului este acum obligat să predea cheile locuinței și să achite aproape un milion de euro, sumă ce reprezintă chiriile încasate timp de 17 ani.
Cheile casei, cerute de Fisc
Potrivit informațiilor obținute de Fanatik și citate de News.ro, inspectorii ANAF i-au solicitat lui Klaus Iohannis, miercuri, 2 octombrie, să predea cheile imobilului din Sibiu. Cum acesta nu a răspuns notificărilor transmise anterior, instituția a apreciat că refuză predarea, ceea ce a dus la declanșarea procedurii de executare silită.
Imobilul, aflat în centrul Sibiului, pe strada Nicolae Bălcescu, este cel pe care familia Iohannis l-a ocupat din 1999 până în 2015.
O datorie de aproape un milion de euro
Pe lângă predarea imobilului, fostul președinte trebuie să restituie și sumele obținute din chirii. Calculul realizat de autorități arată că în cei 17 ani de închiriere, familia Iohannis a încasat aproximativ 1 milion de euro, bani care acum trebuie returnați.
Procesul privind anularea moștenirii a fost finalizat de instanțe în urmă cu trei ani. Totuși, ANAF nu a cerut atunci desființarea certificatului de moștenitor, iar cererea depusă ulterior a fost respinsă ca tardivă. În consecință, autoritatea fiscală a deschis o acțiune separată, finalizată cu somația de plată și executarea silită, potrivit Digi24.
Două imobile, același istoric complicat
Situația imobilului de pe strada Nicolae Bălcescu este legată de un alt dosar, cel al casei din strada Gheorghe Magheru, tot din Sibiu. În ianuarie, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov a explicat că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că imobilul din Magheru 35 a intrat în proprietatea statului român. Totuși, această hotărâre nu era suficientă pentru ca ANAF să intervină asupra clădirii de pe Nicolae Bălcescu, fiind nevoie de o nouă recunoaștere legală a statului ca proprietar.
Ambele imobile au avut aceiași proprietari inițiali: soții Eliseu și Maria Ghenea (fostă Baştea). Naționalizate în anii ’60, casele au revenit în atenția justiției după 1990, când un pretins moștenitor, Ioan Baştea, a obținut o decizie de retrocedare.
Cum a ajuns familia Iohannis proprietar
În 1999, Ioan Baştea a devenit, printr-o succesiune, proprietarul imobilului din Nicolae Bălcescu 29. Tot în acea zi, el a vândut jumătate din casă soților Klaus și Carmen Iohannis, pentru suma de 3.200 de dolari.
Investigațiile realizate de Rise Project și Centrul de Investigații Media arată că acest spațiu comercial a adus familiei Iohannis chirii consistente, estimate la peste 1,3 milioane de lei (aproximativ 260.000 de euro la cursul actual).
În paralel, Ioan Baştea, împreună cu Georgeta Lăzurcă și fiica acesteia, Carmen Iohannis, a intrat și în posesia imobilului din strada Gheorghe Magheru 35.
Finalul unei lungi dispute juridice
După ani de procese, instanțele au stabilit că certificatul de moștenitor pe baza căruia imobilele au ajuns în posesia familiei Iohannis era ilegal. Cu toate acestea, decizia definitivă nu a dus imediat la recuperarea prejudiciilor de către stat.
Acum, ANAF a trecut la executare silită, cerând predarea cheilor imobilului și recuperarea sumelor obținute din chirii. Cazul readuce în atenție una dintre cele mai controversate dispute legate de averea fostului președinte al României, care timp de ani de zile a negat că ar fi existat ilegalități în obținerea casei din Sibiu.
Sursa foto: Arhivă
