Georgescu Dragos
Piața petrolului a înregistrat o creștere spectaculoasă, de peste 9%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni, ca urmare a loviturilor aeriene lansate de Israel asupra Iranului. Atacul, care a avut loc în cursul nopții de joi spre vineri, a intensificat semnificativ tensiunile deja ridicate din Orientul Mijlociu și a readus în prim-plan temerile privind posibile întreruperi în aprovizionarea globală cu petrol. Creșterea cotațiilor vine în contextul în care piețele reacționează la riscul iminent al extinderii conflictului și la eventualele represalii din partea Iranului, unul dintre cei mai mari actori din industria energetică regională.
La cât a ajuns prețul petrolului după atacul Israelului asupra Iranului
Conform datelor transmise de Reuters și preluate de Agerpres, cotațiile țițeiului au urcat abrupt în noaptea de joi spre vineri, înregistrând cea mai mare creștere zilnică de la începutul anului 2022 încoace. La bursa ICE Futures din Londra, prețul barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut cu 9,07%, ajungând la 76,65 dolari la ora 03:15 GMT. În cursul sesiunii de tranzacționare, Brent-ul atinsese chiar și valoarea de 78,50 dolari pe baril, cel mai înalt nivel înregistrat din luna ianuarie.
La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotația barilului de „light sweet crude” – cunoscut și sub denumirea de WTI (West Texas Intermediate) – a urcat cu 9,45%, atingând 74,47 dolari, după ce în cursul sesiunii atinsese un maxim de 77,62 dolari. Aceste creșteri sunt comparabile cu cele survenite în martie 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a declanșat un val de panică pe piețele energetice internaționale.
Îngrijorări majore privind aprovizionarea cu petrol
Analiștii financiari și specialiștii în energie avertizează că acest nou val de tensiuni are potențialul de a provoca dezechilibre majore în fluxurile de aprovizionare cu petrol. Warren Patterson, analist principal în cadrul ING, a declarat că „atacarea Iranului a sporit semnificativ incertitudinile geopolitice, iar piaţa este îngrijorată de potenţiale perturbări ale aprovizionării cu petrol.”
Totodată, Saul Kavonic, analist în cadrul MST Marquee, a subliniat că un scenariu în care Iranul reacționează agresiv la atacul israelian ar putea duce la daune serioase asupra infrastructurii petroliere din regiune. „Dacă conflictul escaladează, este posibil ca Iranul să atace infrastructura petrolieră sau să limiteze accesul prin strâmtoarea Hormuz,” a declarat acesta. Strâmtoarea Hormuz este un punct strategic vital prin care trec zilnic aproximativ 20 de milioane de barili de petrol, adică aproape o cincime din consumul global zilnic.
Într-un comunicat oficial, autoritățile de la Teheran au reacționat prompt la atacurile israeliene, calificându-le drept „lovituri ucigaşe asupra oraşelor şi instalaţiilor nucleare iraniene”. Regimul iranian a afirmat că are „dreptul legal şi legitim de a răspunde”, fără a preciza în ce mod și în ce moment va acționa.
Deși detaliile privind amploarea pagubelor provocate de raidurile israeliene sunt încă neclare, mai multe surse media regionale susțin că printre țintele lovite s-ar fi aflat și instalații nucleare sau de cercetare, ceea ce ar putea duce la o reacție dură din partea Iranului. În acest sens, experții avertizează că răspunsul iranian ar putea include acțiuni directe împotriva infrastructurii energetice sau a partenerilor Israelului din regiune.
Piețele financiare resimt deja efectele
Impactul atacului nu s-a limitat doar la piața petrolului. Consecințele s-au extins rapid asupra altor sectoare financiare, determinând mișcări semnificative ale monedelor și metalelor prețioase. Investitorii s-au orientat către active considerate sigure, precum dolarul american, yenul japonez și francul elvețian, care s-au apreciat vizibil vineri dimineață.
În schimb, monedele considerate mai riscante, precum dolarul australian sau alte valute asiatice, au pierdut din valoare, în condițiile în care încrederea în piețele emergente a scăzut drastic. Potrivit analiștilor, investitorii vor continua să evite riscurile în perioada următoare, pe măsură ce conflictul se agravează.
Aurul urcă la un maxim lunar
Aurul, considerat un activ de refugiu în perioade de criză, a înregistrat la rândul său o creștere semnificativă. În jurul orei 01:34 GMT, cotaţia aurului a urcat cu 1,3%, atingând valoarea de 3.428,28 dolari uncia. Mai devreme, aurul ajunsese la cel mai ridicat nivel de la data de 7 mai. Evoluția vine pe fondul temerilor accentuate legate de escaladarea militară și de deteriorarea încrederii investitorilor în stabilitatea economică globală.
Tony Sycamore, analist la firma de investiții IG, a declarat că „escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu va duce la sporirea riscurilor pe pieţele financiare şi la scăderea încrederii investitorilor”. Acesta a adăugat că „în timp ce aşteptăm noi informaţii şi potenţialul răspuns din partea Iranului, vom vedea probabil o deteriorare suplimentară a încrederii”.
Tensiunile din Orientul Mijlociu influențează perspectivele globale
Specialiștii atrag atenția că, deși reacția inițială a piețelor a fost una rapidă și agresivă, impactul real al escaladării va depinde de reacțiile politice și militare ale Iranului și ale aliaților săi. Dacă Teheranul va decide să răspundă prin închiderea strâmtorii Hormuz sau prin atacuri asupra infrastructurii energetice a țărilor din Golf, cotațiile petrolului ar putea urca și mai mult, atingând niveluri record.
Pe termen mediu, un astfel de conflict ar putea afecta nu doar prețurile la energie, ci și inflația globală, deja ridicată în multe economii avansate. Costurile mai mari cu energia s-ar reflecta în scumpiri în lanț, afectând transportul, industria și consumatorii finali.
Istoric tensionat și implicații geopolitice
Relațiile dintre Israel și Iran sunt tensionate de ani de zile, dar atacul recent reprezintă una dintre cele mai directe confruntări militare dintre cele două state. Israelul acuză Iranul că dezvoltă arme nucleare sub acoperirea unui program civil, în timp ce Teheranul neagă constant aceste acuzații.
Atacul de vineri a fost perceput ca un semnal clar că Israelul este dispus să acționeze unilateral pentru a preveni ceea ce consideră o amenințare existențială. În acest context, analiștii se întreabă dacă și cum vor reacționa alți actori regionali, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Qatar, dar și marile puteri internaționale precum SUA, Rusia și China.
Până la această oră, Statele Unite nu au comentat în mod direct acțiunea militară israeliană, dar analiștii speculează că Washingtonul a fost informat din timp despre intențiile Tel Avivului. De asemenea, țările europene au făcut apel la calm și moderație, temându-se că un conflict deschis ar putea destabiliza și mai mult regiunea.
Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) nu a emis până acum o reacție oficială, dar este de așteptat ca subiectul să fie discutat în cadrul reuniunilor următoare, dat fiind impactul imediat asupra echilibrului între cerere și ofertă la nivel global.
