Grigore Madalina
Noua lege a salarizării unitare ar putea îngheța veniturile a peste 400.000 de angajați din sectorul public. Proiectul aflat în pregătire schimbă regulile de calcul al salariilor pentru angajații statului. Estimările Guvernului arată că între 33% și 35% dintre bugetari câștigă în prezent mai mult decât prevăd noile grile. Aceștia vor avea salariile blocate până când grilele vor ajunge din urmă veniturile actuale.
Peste 400.000 de bugetari, cu salariile înghețate prin noua lege
Noua lege a salarizării va duce la înghețarea veniturilor pentru o parte importantă din angajații statului. Executivul estimează că 33-35% dintre bugetari au, în prezent, venituri peste nivelul prevăzut în noile grile.
Salariile acestor angajați vor rămâne neschimbate până când grilele de salarizare vor ajunge la nivelul actual al remunerațiilor. Potrivit celor mai recente date disponibile, în sectorul public sunt ocupate aproximativ 1,272 milioane de posturi.
Raportat la estimările Executivului, între 420.000 și 445.000 dintre aceste posturi ar putea intra în categoria celor cu venituri înghețate. Perioada de blocare a salariilor poate dura chiar și câțiva ani, până la egalizarea cu noile grile.
Aproximativ două treimi dintre angajații statului activează în domeniile educației, sănătății, ordinii publice și apărării. Aceste sectoare concentrează peste 800.000 de posturi ocupate la nivel național.
Câți angajați lucrează în fiecare domeniu afectat
Educația reprezintă unul dintre cele mai mari sectoare bugetare, cu aproximativ 366.800 de angajați. Sistemul sanitar are, la rândul lui, aproximativ 245.000 de posturi ocupate.
Poliția și Jandarmeria însumează împreună aproape 124.500 de angajați, la nivel național. Ministerul Apărării Naționale are, la rândul lui, peste 76.000 de posturi ocupate.
Angajații aflați peste nivelul stabilit pentru funcția lor vor păstra salariul actual. Aceștia nu vor avansa, însă, odată cu celelalte categorii de personal bugetar, chiar dacă grilele generale vor fi actualizate treptat.
Principiul aplicat este similar celui folosit la recalcularea pensiilor din ultimii ani. Dacă noua grilă rezultă într-un venit mai mic decât cel aflat în plată, salariul rămâne înghețat la nivelul actual.
Președintele României, cel mai bine plătit angajat al statului
Noua lege stabilește că președintele României va deveni cel mai bine plătit angajat al statului. Începând cu anul 2027, șeful statului va avea un salariu brut de 26.527 de lei.
Suma echivalează cu 15.518 lei net, față de aproximativ 14.602 lei net în prezent. Creșterea salarială pentru funcția de președinte va fi aplicată etapizat, până la atingerea nivelului final.
Președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților vor avea, potrivit proiectului, salarii identice între ei. În timp ce sute de mii de bugetari riscă înghețarea veniturilor, funcțiile de demnitate publică numite vor beneficia de creșteri etapizate.
Membrii Guvernului, șefii unor instituții importante și prefecții nu vor primi direct nivelul final al salariilor prevăzute. Veniturile acestora vor crește, totuși, progresiv, în anii următori.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a explicat public principiile care au stat la baza noii legi. Oficialul a subliniat că bugetul disponibil nu permite creșterea simultană a întregii grile de salarizare.
Excepții și reglementări speciale în noua lege
Banca Națională a României rămâne singura instituție complet exceptată de la noua lege a salarizării unitare. Alte instituții cu statut similar, precum ASF, ANCOM și ANRE, vor pierde regimul special de salarizare.
Legea prevede excepții și pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate. Acestea se aplică atunci când instituțiile respective angajează personal local.
Sporul pentru angajații ANAF și ai Vămii va fi reglementat printr-un proiect de lege separat. Acest document se află deja în Parlament și face parte, de asemenea, din jaloanele PNRR.
La nivelul administrației publice locale este introdus un nou spor pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare. Sporul poate ajunge la cel mult 15% din salariul de bază al angajaților vizați.
În cazul comunelor, orașelor și municipiilor, sporul poate fi acordat doar dacă cheltuielile de personal nu depășesc 50% din veniturile proprii. Angajații instituțiilor finanțate din venituri proprii vor primi, separat, un spor de până la 20% din salariul de bază.
Ce urmează pentru noua lege a salarizării
Legea vizează aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul bugetar românesc. Proiectul ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, potrivit calendarului actual.
Ministerul Finanțelor va întocmi anual, în luna iunie, un raport privind aplicarea legii salarizării. Documentul va analiza impactul financiar al legii asupra veniturilor din sectorul public.
Actele normative emise în baza noii legi vor necesita o declarație privind impactul financiar. Acestea nu vor putea depăși alocările bugetare disponibile pentru anul respectiv.
Pentru a evita modificările repetate din ultimii ani, proiectul introduce o regulă nouă privind schimbarea legii. Pe viitor, legea salarizării va putea fi modificată doar cu acordul Ministerului Finanțelor și al Ministerului Muncii.
România și-a asumat ca, până în 2031, să reducă ponderea cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Ținta stabilită este o reducere de 1,5% din Produsul Intern Brut față de nivelul actual.
Strategia fiscal-bugetară a Ministerului Finanțelor prevede cheltuieli salariale de 168,3 miliarde de lei pentru acest an. Suma reprezintă 8,2% din PIB-ul estimat pentru 2026.
