Roxana
„Atenție, se închid ușile!” se auzea pentru prima oară în data de 16 noiembrie 1979, când Nicolae şi Elena Ceauşescu au inaugurat metroul din Bucureşti.
La mijlocul secolului trecut, capitala României se afla în plină expansiune. Recensământul din 1948 indica o populație de peste un milion de locuitori, urmând ca peste trei decenii, în 1977, aceasta să crească cu 780.000.
Ar exista o linie de metrou secretă, până la Otopeni
Se pare că soţii Ceauşescu ar fi ordonat construcția unei linii secrete de metrou pe care să o folosească exclusiv conducerea Partidului Comunist Român și care urma să lege Casa Poporului de Aeroportul Otopeni.
Motivul? În caz de evenimente neplăcute pentru cuplul dictatorial, aceştia doi să poată pleca repede din ţară. Cu metroul până la Aeroportul Otopeni, de acolo mai departe, cu avionul, spre alte destinaţii.
Aşadar, Nicolae Ceaușescu s-ar fi consultat cu apropiații și ar fi luat decizia construcția acestei linii, care să devină un loc prin care liderul comunist și acoliții săi să părăsească de urgență România.
Nimeni nu poate spune cu precizie, dacă această construcție a fost începută sau finalizată. Serviciul Român de Informaţii refuză accesul în subteranele Casei Poporului, acolo de unde se consideră că ar fi trebuit să pornească linia de metrou prezidenţială, ceea ce face imposibilă verificarea acestei variante apărute de curând.
Au lucrat şi minerii la metrou
Începuturile metroului au presupus implicarea unor experți în subteran – a minerilor din Valea Jiului, cât și a unor utilaje românești – scuturi semiautomate, produse la atelierele Faur.
Perioada de probe nu a fost lipsită de incidente. Unul dintre cei care au lucrat la metrou se amuză de un incident petrecut în timpul testelor tehnice.
„Am luat și foc la un moment dat, în Eroilor. Ardea ceva pe sub noi. Am cerut deconectarea tensiunii și un impiegat de mișcare riguros a venit agale cu condica de dispoziții pe peron.
Noi ardeam și el voia să-i cer în scris deconectarea tensiunii, că așa era instruit. Până la urmă am deconectat noi cu scurtcircuitoarele, că există posibilitatea asta”, a povestit omul.
