Mirela Loșniță
Nicolae Ceaușescu, liderul comunist al României, a avut la un moment dat intenția de a părăsi impresionanta vilă din cartierul Primăverii, unde locuia împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, și de a se muta într-un alt loc din București, care i-a cucerit inima.
Deși Palatul Primăverii îi oferea tot confortul posibil, dictatorul visa la o nouă reședință, una mai grandioasă și situată într-un loc pe care îl considera ideal pentru viața sa viitoare. Acesta a dezvăluit planurile sale arhitectului Camil Roguski, care ulterior a relatat intențiile fostului președinte în cartea sa „Adevăruri ascunse”.
Locul unde Ceaușescu dorea să se mute definitiv
Nicolae Ceaușescu și-a manifestat dorința de a se stabili pe o insulă artificială, construită pe Lacul Morii din Capitală. Acest lac a fost inaugurat în 1986, ca parte a lucrărilor de sistematizare a cursului râului Dâmbovița, care străbate Bucureștiul. Construcția Lacului Morii a fost una dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură din perioada comunistă, însă realizarea sa a venit cu mari sacrificii, atât din punct de vedere uman, cât și material.
Potrivit arhitectului Camil Roguski, Ceaușescu voia să-și facă o reședință în mijlocul Lacului Morii, pe o mică insulă. În plus, intenționa să își aducă toată elita comunistă din subordinea sa în aceeași zonă, pentru a-i avea aproape. Planurile lui Ceaușescu includeau construirea unor locuințe pentru demnitari și organizarea de evenimente fastuoase pe malul lacului. Insula ar fi trebuit să devină centrul puterii comuniste, un loc retras și exclusivist, departe de ochii cetățenilor de rând.
Deși planurile lui Ceaușescu erau ambițioase, reședința de pe insula artificială din Lacul Morii nu a fost niciodată finalizată. Astăzi, în zona insulei se mai găsesc doar ruinele unor construcții neterminate, care amintesc de visul nerealizat al dictatorului.
În 2022, Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, a anunțat planuri de revitalizare a zonei. Acesta a propus amenajarea unui parc modern pe insulă, cu facilități de recreere, terenuri de sport și vegetație spectaculoasă. Scopul proiectului era transformarea insulei într-o zonă atractivă și prietenoasă pentru bucureșteni, completând astfel imaginea actuală a Lacului Morii, care a devenit deja un loc de relaxare pentru locuitorii orașului.
Istoria Lacului Morii este marcată de tragedii și sacrificii
Pentru a face loc acestui lac, peste 400 de case au fost demolate, iar familiile care locuiau în acea zonă au fost nevoite să se mute în alte părți ale orașului. Printre clădirile distruse s-a numărat și o biserică, iar cimitirul din zonă a fost acoperit cu beton. Localnicii au fost forțați să își dezgroape morții și să transporte sicriile în cimitirul din Giulești Sârbi, unde noile morminte au fost săpate de deținuți. Aceste evenimente tragice subliniază prețul ridicat pe care l-au plătit oamenii pentru a îndeplini ambițiile lui Ceaușescu.
Nicolae Ceaușescu visa ca Lacul Morii să devină un loc de promenadă, cu bărci și evenimente culturale. Își dorea să organizeze concerte și alte manifestații pe malul lacului, transformându-l într-un loc de prestigiu și lux pentru elita comunistă. Cu toate acestea, planurile sale nu au fost duse la bun sfârșit, iar Lacul Morii a rămas doar o umbră a visurilor dictatorului.
În prezent, Lacul Morii este un loc frecventat de bucureșteni pentru recreere și relaxare. Zona a fost modernizată parțial, fiind dotată cu o pistă de alergat și bănci pe malul lacului. De asemenea, un gard a fost construit în jurul lacului pentru a oferi siguranță celor care vin aici. Pe lângă activitățile de relaxare, mulți pasionați de pescuit își petrec timpul la Lacul Morii, încercând să prindă pești din apele sale.
Deși mulți oameni se bucură de ceea ce oferă acum această zonă, Lacul Morii rămâne un loc cu o istorie complicată, marcată de sacrificii și vise neîmplinite. Ruinele de pe insula artificială sunt un memento al planurilor nerealizate ale lui Ceaușescu, dar și un simbol al modului în care Bucureștiul și-a transformat treptat spațiile pentru a răspunde nevoilor moderne ale locuitorilor săi.
