Nicolescu Daniela
Chiar și după cele mai complexe tratamente, mulți pacienți oncologici se confruntă cu o realitate dureroasă: boala revine. Recidiva cancerului a fost mult timp un mister medical, dar un nou studiu publicat în revista Science Advances oferă o explicație detaliată și, mai important, o potențială soluție. Cercetătorii americani și italieni au descoperit un mecanism care explică de ce unele celule canceroase rezistă tratamentului și au identificat o cale promițătoare de a le bloca definitiv.
De ce unele celule canceroase supraviețuiesc tratamentului
În leucemia acută mieloidă (LAM) — una dintre cele mai agresive forme de cancer de sânge — tratamentele moderne au făcut progrese semnificative, dar rata de supraviețuire la cinci ani rămâne în jurul valorii de 30%. Medicamentul Venetoclax (Venclexta), utilizat frecvent în tratamentele standard, are rolul de a induce apoptoza, adică moartea programată a celulelor canceroase.
Cu toate acestea, în multe cazuri, celulele dezvoltă rapid rezistență, reușind să „păcălească” mecanismul prin care ar trebui să moară. Cercetătorii au vrut să înțeleagă exact cum se întâmplă acest lucru – de ce unele celule se „ascund” în interiorul organismului, scăpând de efectul tratamentului.
Proteina OPA1, „scutul invizibil” al celulelor canceroase
Echipa condusă de Christina Glytsou, profesor la Universitatea Rutgers din SUA, a identificat un factor-cheie care permite celulelor bolnave să reziste: o proteină numită OPA1. Aceasta are rolul de a remodela structura mitocondriilor, organitele care furnizează energia necesară celulei.
Când nivelul OPA1 crește, mitocondriile își modifică pliurile interne, devenind mai compacte și mai „închise”. În mod normal, în momentul în care o celulă primește semnalul de autodistrugere, mitocondria eliberează o moleculă numită citocrom c, care declanșează moartea celulară. Dar, în prezența excesivă a proteinei OPA1, acest proces este blocat – practic, celula canceroasă își betonează structura internă și refuză să moară.
Acesta este mecanismul prin care cancerul poate recidiva, chiar și după tratamente lungi și agresive: o parte dintre celule supraviețuiesc în tăcere, protejate de propriile mitocondrii modificate.
Rezultate promițătoare în experimentele pe animale
Pentru a verifica teoria, cercetătorii au testat doi inhibitori experimentali ai OPA1 pe șoareci cu leucemie umană. Rezultatele au fost spectaculoase: combinația dintre inhibitorii OPA1 și Venetoclax a dublat timpul de supraviețuire al animalelor comparativ cu tratamentul standard.
Mai mult, terapia combinată s-a dovedit eficientă chiar și în cazurile de leucemie cu mutații ale genei p53, una dintre cele mai agresive și rezistente forme ale bolii.
Un aspect esențial este că noile tratamente nu au afectat celulele sănătoase din măduva osoasă, ceea ce sugerează că această metodă ar putea fi sigură și pentru oameni.
Impactul descoperirii: o nouă cale spre tratamente personalizate
Cercetarea asupra proteinei OPA1 deschide perspective nu doar pentru leucemie, ci și pentru alte forme de cancer. Proteina a fost găsită în concentrații ridicate și în tumori de sân, de plămân și de colon – toate asociate cu rezistență crescută la tratamente și cu un prognostic mai rezervat.
O echipă de la Universitatea din Padova, Italia, lucrează deja la dezvoltarea unei noi generații de inhibitori OPA1, mai solubili și mai ușor de administrat. Scopul este de a transforma aceste rezultate experimentale într-un tratament clinic viabil, care să poată fi testat pe pacienți umani în următorii ani.
„Mai avem pași importanți de făcut până la aplicarea clinică, dar direcția este clară. Dacă înțelegem cum își modifică mitocondriile structura pentru a evita moartea, putem transforma această strategie de supraviețuire într-un punct vulnerabil”, a explicat Christina Glytsou.
Deși recidiva cancerului este una dintre cele mai mari temeri ale pacienților și medicilor, această descoperire oferă o nouă speranță. În viitor, tratamentele oncologice ar putea deveni mult mai personalizate, țintind direct mecanismele moleculare care permit celulelor canceroase să reziste.
Controlul asupra proteinelor precum OPA1 ar putea transforma cancerul dintr-o boală mortală într-una gestionabilă pe termen lung, cu riscuri mult mai mici de recidivă.
Cercetătorii subliniază că, deși procesul până la aprobarea unui nou medicament este lung, această descoperire reprezintă un pas uriaș spre o nouă generație de terapii anticancer, capabile nu doar să distrugă tumora, ci și să prevină reapariția ei.
