Georgescu Dragos
Moartea fulgerătoare a doctoriței Ștefania Szabo, director medical al Spitalului Județean de Urgență Buzău, a readus în atenția opiniei publice un episod dureros din trecutul său profesional. În urmă cu cinci ani, tânăra doctoriță, pe atunci rezidentă în ultimul an la chirurgie, a fost victima unui incident de o gravitate rar întâlnită în mediul medical românesc. Evenimentul a avut loc chiar în sala de operație, în timpul unei intervenții la Spitalul Floreasca din București, și a declanșat un val de indignare în întreaga țară.
Momentele delicate prin care a trecut Ștefania Szabo, doctorița moartă la Buzău, în sala de operații. Incidentul care chiar a zguduit lumea medicală
Pe 6 martie 2020, într-o zi obișnuită de lucru, tânăra rezidentă Ștefania Szabo participa, alături de echipa sa, la o operație de mare dificultate. Pacienta, o femeie de 86 de ani diagnosticată cu o tumoră la colon și purtătoare a virusului hepatitei C, se afla pe masa de operație într-o intervenție complexă. În timpul procedurii, tensiunea din sala de operație a atins cote nebănuite, transformând un act medical într-un episod de violență fizică.
Potrivit declarațiilor făcute ulterior de Ștefania Szabo, șeful de secție al Spitalului Floreasca, chirurgul principal al echipei, ar fi cedat nervos în timpul intervenției și ar fi devenit agresiv față de colegii săi. În plângerea depusă la conducerea spitalului, medicul buzoian descria în detaliu momentele de teroare trăite atunci.
„Într-un moment de nervozitate dus până la extrem, dr. Păun a scos electrocauterul din pacient și m-a lovit cu acesta peste mâna stângă, provocându-mi o rană sângerândă. În timpul actului operator, dr. Păun m-a lovit atât pe mine, cât și pe dr. Gaspar de câteva ori și cu pensa peste mâini”, a relatat tânăra rezidentă în plângerea oficială înaintată conducerii spitalului, conform publicației Opinia Buzău.
O reacție extremă în timpul unei operații delicate
Electrocauterul este un instrument chirurgical care atinge temperaturi foarte înalte și este folosit pentru a opri sângerările. Lovitura cu un asemenea dispozitiv, în timpul unei intervenții chirurgicale, putea avea consecințe grave. Potrivit martorilor, în sala de operație s-a instalat o stare de panică, iar restul echipei a fost nevoit să intervină pentru a calma situația.
Scena a șocat întreaga echipă medicală prezentă. Nimeni nu se aștepta ca o astfel de izbucnire de furie să se producă într-un spațiu în care precizia, autocontrolul și concentrarea sunt vitale. „Nu puteam crede ce se întâmplă. Eram acolo pentru o pacientă care avea nevoie de ajutor, iar în câteva secunde totul a degenerat”, a povestit ulterior unul dintre medicii prezenți.
Curajul de a spune adevărul
În ciuda presiunilor uriașe, tânăra rezidentă a ales să nu tacă. A depus plângere oficială împotriva superiorului său, asumându-și riscurile unei confruntări dificile într-un sistem medical în care ierarhia și tăcerea adesea prevalează asupra adevărului.
Gestul ei a fost considerat de mulți un act de curaj și de demnitate profesională. Numeroși medici și colegi din țară au susținut-o public, iar presa a relatat pe larg cazul, care a devenit un exemplu despre abuzurile și tensiunile ascunse din spitalele românești.
După plângerea depusă de Ștefania Szabo și colegul său, medicul Bogdan Gaspar, conducerea Spitalului Floreasca a sesizat autoritățile. Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, iar ancheta s-a întins pe mai mulți ani.
În anul 2024, după patru ani de investigații, procurorii au decis punerea sub acuzare a medicului implicat. Chirurgul șef de secție de la Spitalul Floreasca a fost acuzat de săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută și pedepsită de Codul penal.
Comunicatul oficial al Parchetului a prezentat detaliile reținute de anchetatori:
„În fapt, s-a reținut că, la data de 06.03.2020, aflându-se la Spitalul Clinic de Urgență București, în timp ce efectua o intervenție chirurgicală asupra unei paciente, în calitate de medic chirurg la Secția Chirurgie II, inculpatul a adresat injurii și expresii jignitoare medicilor din cadrul echipei operatorii. Pe parcursul intervenției chirurgicale, inculpatul a înțepat cu electrocauterul scos din plaga pacientei un medic din echipa operatorie, provocându-i leziuni care au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale.”
Incidentul a avut un impact profund asupra carierei și vieții personale a Ștefaniei Szabo. Deși a continuat să profeseze, cei care au cunoscut-o spun că acea experiență a marcat-o puternic.
„După acel episod, Ștefania a devenit mai rezervată, mai precaută. A fost o perioadă grea pentru ea. Nu a fost ușor să se confrunte cu un sistem care adesea îi descurajează pe cei tineri să vorbească. Dar ea a mers mai departe, cu demnitate”, a mărturisit o colegă apropiată.
În ciuda traumei, Ștefania nu a renunțat la chirurgie, domeniul pe care îl iubea cel mai mult. După terminarea rezidențiatului, a ales să se întoarcă la Buzău, unde a fost primită cu căldură în echipa Spitalului Județean de Urgență.
De la victimă la lider medical respectat
În 2021, la doar 33 de ani, Ștefania Szabo a fost numită director medical al Spitalului Județean Buzău — o recunoaștere a valorii și competenței sale. A fost un moment simbolic pentru întreaga comunitate medicală locală: tânăra care trecuse printr-un episod traumatizant devenea acum un model de profesionalism și reziliență.
În această funcție, s-a implicat activ în modernizarea spitalului, în extinderea secțiilor și în implementarea unor noi standarde de calitate. A fost, de asemenea, o voce echilibrată și fermă în discuțiile legate de drepturile medicilor tineri și de nevoia unui climat sănătos în spitale.
„A transformat o experiență dureroasă într-o motivație de a face mai bine. Nu s-a lăsat înfrântă. A muncit enorm și a dovedit că poți rămâne demn chiar și atunci când sistemul te lovește”, spun colegii săi.
O luptă pentru demnitatea profesiei medicale
Cazul Ștefaniei Szabo a scos la iveală o realitate ascunsă: stresul enorm din sălile de operație, presiunea constantă și lipsa mecanismelor eficiente de sprijin psihologic pentru cadrele medicale. În urma incidentului, mai multe organizații profesionale au cerut reglementări clare pentru prevenirea și sancționarea comportamentelor abuzive în mediul medical.
„În spital, relația dintre medicul coordonator și rezident ar trebui să se bazeze pe respect și învățare, nu pe frică. Orice abatere de la aceste principii poate distruge vieți și cariere”, declara la acea vreme un reprezentant al Colegiului Medicilor.
Deși ancheta a durat ani întregi, faptul că agresorul a fost, în final, pus sub acuzare a fost considerat o victorie simbolică pentru toți tinerii medici care se confruntă cu abuzuri, dar aleg să tacă.
Cazul a fost amplu dezbătut și în spațiul public, unde mulți au atras atenția asupra culturii de tăcere și supunere din spitalele românești. Situația de la Floreasca a demonstrat cât de important este să existe un mecanism real de protecție pentru medicii rezidenți.
„Astfel de incidente nu sunt izolate, ci rezultatul unui sistem în care stresul, lipsa personalului și ierarhiile rigide pot crea tensiuni uriașe. Faptul că o tânără rezidentă a avut curajul să vorbească este un pas uriaș spre schimbare”, comentau, la acea vreme, jurnaliștii din presa medicală.
Ministerul Sănătății a transmis ulterior că orice formă de agresiune, fizică sau verbală, este inacceptabilă în mediul spitalicesc și că astfel de situații trebuie investigate și sancționate exemplar.
Cei care au cunoscut-o spun că Ștefania Szabo a ales să meargă înainte fără să se lase definită de acel episod. A continuat să-și practice meseria cu aceeași pasiune și profesionalism, evitând să vorbească public despre trauma prin care trecuse.
„Nu voia să fie privită ca o victimă. Spunea mereu că acel moment a fost o lecție dură, dar că l-a transformat într-un impuls de a fi mai bună, mai puternică”, spun apropiații.
A preferat să lase faptele să vorbească pentru ea: munca, dedicarea și grija față de pacienți. În anii care au urmat, a devenit un simbol al rezistenței tăcute, al forței interioare care definește adevărații profesioniști.
Un destin frânt prea devreme
Cinci ani după acel episod dureros, vestea morții sale a venit ca o lovitură pentru toți cei care o respectau. Dispariția ei bruscă, în plină activitate, a adus în prim-plan imaginea unui medic care a înfruntat sistemul, a supraviețuit propriei traume și a continuat să slujească medicina până în ultima clipă.
Pentru colegi, pacienți și prieteni, Ștefania Szabo rămâne un exemplu de devotament, curaj și profesionalism. Povestea ei, marcată de suferință, dar și de demnitate, vorbește despre realitățile ascunse ale unei profesii nobile, unde lupta nu se duce doar pentru viața pacienților, ci uneori și pentru propria integritate.
În amintirea ei, colegii de la Spitalul Județean Buzău au spus simplu:
„A fost un medic care a învins frica, un om care a ales să spună adevărul și să meargă mai departe. Ștefania nu a fost doar o colegă, ci un exemplu de curaj într-o lume care uită prea ușor ce înseamnă să ai principii.”
O poveste care, chiar și după tragedia din 2025, continuă să inspire și să amintească de puterea tăcută a celor care aleg să rămână demni, chiar și atunci când viața îi pune la încercare.
