Roxana
Ce să nu faci de Ovidenie este o întrebare pe care și-o pun mulți români în preajma zilei de 21 noiembrie. În 2026, sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului cade sâmbătă, în prima săptămână a Postului Crăciunului, și este marcată cu cruce roșie în calendar.
Pentru Biserică, este o zi de rugăciune și de bucurie. Pentru satele de altădată, era și o zi plină de reguli nescrise.
Bunicile le știau pe dinafară. Le spuneau fetelor, nurorilor, copiilor. Și aproape fiecare se încheia la fel: „Că-ți fuge norocul din casă.”
De ce este Ovidenia o zi cu atâtea interdicții
Potrivit tradiției creștine, pe 21 noiembrie se sărbătorește momentul în care Fecioara Maria, la vârsta de trei ani, a fost dusă de părinții ei, Ioachim și Ana, la Templul din Ierusalim. Acolo a crescut în rugăciune, până la adolescență.
Pentru că sărbătoarea e închinată Maicii Domnului, ocrotitoarea familiei și a copiilor, oamenii au legat de ea multe credințe despre casă, gospodărie și noroc.
În popor, ziua se mai numește Vovidenie sau Ovidenia cea mare. Se spunea că marchează intrarea în iarnă și că ce faci în această zi se întoarce asupra casei tot anul care urmează.
Ce să nu faci de Ovidenie în gospodărie
Prima regulă, peste tot în țară, era repausul. De Ovidenie nu se muncea.
Nu se spală rufe și nu se întinde haine la uscat. Se credea că apa murdară aruncată în ziua de sărbătoare spală și sporul casei.
Nu se coase, nu se țese, nu se toarce. Femeile lăsau acul și furca deoparte. Bătrânele spuneau că acul folosit de Ovidenie „înțeapă norocul” și aduce certuri în familie.
Nu se face curățenie mare. Măturatul și scuturatul covoarelor se făceau cu o zi înainte. În unele sate se spunea că gunoiul nu se scoate din casă pe 21 noiembrie, ca să nu pleci cu el și binele adunat.
Nu se taie lemne și nu se fac munci grele la câmp sau în curte. Ziua era lăsată pentru biserică, rugăciune și familie.
Obiceiurile despre care bătrânii spuneau că îți pot alunga norocul
Pe lângă muncă, existau și gesturi mărunte de care oamenii se fereau cu strășnicie.
Nu se dă nimic cu împrumut. Nici sare, nici foc, nici bani, nici unelte. Credința spunea că, odată cu lucrul dat din casă de Ovidenie, pleacă și belșugul. Excepție făcea doar pomana, dată cu gând bun pentru cei adormiți.
Nu se ceartă nimeni în casă. Vorbele urâte, mai ales între soți, erau văzute ca un semn rău pentru tot anul. Se spunea că certurile din ziua de Ovidenie se întorc „de nouă ori”.
Nu se plânge și nu se vorbește de rău. Bârfa și blestemul erau considerate păcate grele în orice zi de sărbătoare, dar de Ovidenie se credea că aduc necazuri chiar celui care le rostește.
Nu se lasă casa întunecată. Seara, gospodinele aprindeau o lumânare sau o candelă la icoană. Se spunea că lumina ține departe relele și cheamă ocrotirea Maicii Domnului.
Nu se lasă copiii să plece necăjiți de acasă. Fiind o sărbătoare legată de copilăria Fecioarei Maria, mamele aveau grijă ca cei mici să fie împăcați, să primească o binecuvântare și, de multe ori, un dulce de post.
Ce să nu faci de Ovidenie la masă, în plin post
Ovidenia cade în Postul Crăciunului, așa că regulile de post rămân valabile. Biserica dă însă dezlegare la pește în această zi.
Tradiția spunea că nu e bine să mănânci de dulce de Ovidenie. Carnea, laptele și ouăle rămân deoparte, iar peștele, vinul și preparatele de post aduc bucuria sărbătorii la masă.
Bătrânii mai spuneau că nu se începe masa înainte de a se întoarce cineva din familie de la biserică. Iar primul colac nu se tăia până nu se dădea o parte de pomană.
Ce este bine să faci în ziua de Ovidenie
Interdicțiile aveau, de fapt, un rost: să elibereze ziua pentru lucrurile importante.
De Ovidenie, credincioșii merg la biserică și se roagă Maicii Domnului pentru sănătatea familiei. Se dă de pomană pentru cei adormiți: colaci, pește, vin, fructe, lumânări.
Se fac vizite la părinți și la bunici. Se iartă supărările vechi. Fetele se roagă pentru un rost bun în viață, iar mamele cer ocrotire pentru copii.
În multe sate, de Ovidenie se auzeau și primele colinde, semn că sărbătorile de iarnă se apropie.
Poate că nimeni nu mai crede azi că acul folosit pe 21 noiembrie îți înțeapă norocul. Dar ideea din spatele acestor obiceiuri rămâne la fel de valabilă ca acum o sută de ani: o zi lăsată pentru liniște, pentru familie și pentru o vorbă bună face mai mult pentru casa ta decât orice treabă terminată în grabă.
