Cristina Cohuț
Partidele politice au prezentat mai multe propuneri fiscale în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni, organizate de președintele Nicușor Dan. Potrivit surselor citate de Antena 3 CNN, discuțiile s-au concentrat pe modificări de taxe și contribuții, impozitarea diferențiată a veniturilor, dar și pe eliminarea unor facilități fiscale actuale. Printre cele mai importante propuneri se numără creșterea TVA, introducerea unui impozit progresiv, aplicarea CASS pentru pensiile mari și reintroducerea taxei de solidaritate.
La întâlniri au participat reprezentanții PNL, PSD și USR. Fiecare formațiune a venit cu un set distinct de măsuri. Nu s-a ajuns la un acord general, iar propunerile rămân în faza de analiză. În paralel, președintele României a declarat că este necesară implicarea serviciilor secrete în combaterea evaziunii fiscale. Eforturile legislative și administrative vor continua în perioada următoare.
PNL propune creșterea impozitelor pe dividende și pensii mari
Partidul Național Liberal a prezentat mai multe măsuri menite să crească veniturile la bugetul de stat. Printre propunerile avansate se află majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 16%. De asemenea, liberalii doresc creșterea cotei de impozitare a profitului, de la 16% la 19%.
Un alt punct important este impunerea unei contribuții CASS de 10% pentru pensiile mai mari de 2.500 de lei. Această măsură ar urma să fie aplicată tuturor categoriilor de pensionari care depășesc pragul menționat, indiferent de sursa pensiei. Potrivit surselor, propunerea nu este însoțită de un studiu de impact.
În ceea ce privește combaterea evaziunii, PNL a susținut ideea implicării mai active a autorităților fiscale și a structurilor specializate. Totodată, liberalii au fost de acord cu unele măsuri propuse de USR privind eliminarea facilităților fiscale pentru veniturile obținute din drepturi de autor, dacă beneficiarul are și contract de muncă.
Până la acest moment, PNL nu a oferit detalii suplimentare despre implementarea tehnică a acestor măsuri sau despre termenul estimat pentru adoptare.
USR susține creșterea TVA și privatizarea companiilor de stat
Uniunea Salvați România a prezentat un pachet de măsuri care vizează atât latura fiscală, cât și eficientizarea companiilor publice. Potrivit surselor, USR susține creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%. În același timp, partidul propune majorarea cotei reduse de TVA, de la 9% la 12%. Aceste măsuri ar aduce venituri suplimentare la buget, însă pot afecta consumul intern.
Pentru domeniul HoReCa, USR dorește revenirea TVA la cota standard de 19%. În acest moment, industria beneficiază de o cotă redusă de 5%, aplicată pentru cazare, restaurante și servicii alimentare.
USR a adus în discuție și listarea pe bursă a companiilor de stat. Printre exemplele menționate se află Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța și Salrom. Potrivit partidului, măsura ar avea ca scop atragerea de investiții și transparentizarea activității acestor companii.
Totodată, USR a susținut eliminarea facilității fiscale prevăzute în Codul Fiscal pentru persoanele care încasează venituri din drepturi de autor și care au în același timp un contract individual de muncă. Conform actualei reglementări, aceste persoane nu datorează CAS și CASS pentru veniturile din drepturi de autor. USR dorește modificarea regulii, astfel încât contribuțiile să fie datorate până la un plafon stabilit la 6, 12 și 24 de salarii minime.
PSD se opune creșterii TVA și propune impozit progresiv
Partidul Social Democrat a exprimat o poziție diferită față de celelalte formațiuni în ceea ce privește majorarea TVA. PSD consideră că o astfel de măsură ar putea încetini economia și ar putea contribui la instalarea recesiunii. Potrivit surselor Antena 3 CNN, social-democrații se opun creșterii generale a cotei de TVA la 21%.
În cazul în care se va insista cu această măsură, PSD a solicitat în compensație reducerea TVA la alimente și medicamente până la 5%. În prezent, cota aplicată pentru aceste produse este de 9%. Reducerea propusă ar avea drept scop protejarea consumului de bază.
Social-democrații au prezentat și propuneri privind reintroducerea taxei de solidaritate. Potrivit surselor, taxa ar urma să se aplice veniturilor nete care depășesc 10.000 de lei. Diferența ar fi impozitată cu 16%, iar măsura ar urma să fie valabilă până la 31 decembrie 2025. Impactul bugetar estimat este de aproximativ 4,7 miliarde de lei.
De asemenea, PSD susține introducerea unui impozit progresiv începând cu 1 ianuarie 2026. Conform calculelor interne, măsura ar putea aduce un plus de 0,8% din PIB în fiecare an. Structura exactă a cotelor progresive nu a fost încă publicată.
Propuneri privind accize, impozite pe profit și criptomonede
Pe lângă propunerile referitoare la TVA și impozitul pe venit, partidele au abordat și subiectul accizelor. PSD a propus creșterea nivelului accizelor cu 20%, cu excepția combustibililor. Pentru benzină și motorină, creșterea ar urma să fie mai redusă. Alte propuneri includ introducerea unei suprataxe pentru produse de lux, mașini scumpe și bijuterii.
Impozitarea jocurilor de noroc a fost, de asemenea, inclusă în lista propunerilor. PSD dorește majorarea impozitelor pentru acest sector, precum și o reglementare mai strictă privind veniturile generate de operatori. Potrivit estimărilor, aceste măsuri ar putea aduce la buget 2,8 miliarde de lei anual.
Un alt subiect abordat a fost impozitarea câștigurilor din criptomonede. PSD a propus o taxare mai clară și mai fermă pentru acest tip de venituri. Până în prezent, câștigurile din criptomonede sunt impozitate la 10%, însă regimul fiscal nu este uniform aplicat. Se dorește introducerea unui mecanism de declarare și control mai eficient.
Eliminarea facilităților fiscale pentru cluburi de noapte
În cadrul consultărilor, social-democrații au adus în discuție și eliminarea unei facilități fiscale acordate barurilor și cluburilor de noapte. În prezent, aceste entități pot opta pentru o cotă redusă de impozit pe profit, de 5%. PSD propune revenirea la impozitul standard de 16%.
Potrivit estimărilor, măsura ar putea aduce 0,9 miliarde de lei la bugetul de stat. Nu a fost precizată o dată de implementare sau o eventuală perioadă de tranziție. Propunerea a fost respinsă de PNL și USR, care consideră că această industrie a fost deja afectată în perioada pandemiei.
În privința drepturilor de autor, PNL a susținut poziția USR privind aplicarea contribuțiilor sociale. Propunerea vizează creșterea colectării la buget și eliminarea unor diferențe între categoriile de contribuabili.
Poziția președintelui privind evaziunea fiscală
În paralel cu propunerile partidelor, președintele Nicușor Dan a abordat subiectul evaziunii fiscale. Marți, șeful statului a declarat că serviciile secrete ar trebui implicate în combaterea acestui fenomen. Potrivit afirmațiilor făcute public, România se confruntă cu o problemă gravă în acest domeniu, iar măsurile clasice nu sunt suficiente.
„România are o mare problemă cu evaziunea fiscală și am discutat cu premierul interimar Cătălin Predoiu despre includerea combaterii acestui fenomen în Strategia Națională de Apărare”, a declarat președintele, citat de Antena 3 CNN.
Președintele a precizat că efectele măsurilor se vor resimți începând cu anul viitor. În acest sens, va fi demarat un plan integrat care va cuprinde atât inspecții fiscale, cât și acțiuni coordonate între diferite instituții.
Reacții și opinii privind măsurile fiscale
După consultările de la Cotroceni, economiștii au început să analizeze propunerile formulate de partide. Profesorul Mircea Coșea a comentat pe marginea subiectului, atrăgând atenția asupra rolului companiilor de stat.
Potrivit declarațiilor sale, primele măsuri de combatere a evaziunii ar trebui aplicate chiar în instituțiile controlate de stat.
„Primele vizate ar trebui să fie companiile de stat care sunt evazioniste prin tradiție”, a declarat Mircea Coșea, citat de aceeași sursă.
Până în prezent, nu a fost anunțat un calendar oficial pentru implementarea măsurilor discutate. De asemenea, nu există studii de impact prezentate public. Discuțiile continuă în cadrul Guvernului și al partidelor parlamentare
