Grigore Madalina
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că spațiul bugetar pentru creșterea salariilor din sectorul public este limitat, iar o parte dintre solicitările formulate de sindicate nu pot fi susținute în forma actuală. Șeful Guvernului susține că orice nouă lege a salarizării trebuie construită pornind de la posibilitățile reale ale bugetului și de la angajamentele asumate de România pentru reducerea deficitului.
Potrivit explicațiilor sale, fondul total destinat salariilor din sectorul public ar putea crește anul viitor, însă marja disponibilă nu permite acoperirea unor majorări peste nivelul pe care economia îl poate susține.
Bolojan a insistat asupra faptului că promisiunile făcute în spațiul public trebuie corelate cu veniturile statului, astfel încât România să nu repete situațiile din trecut în care creșterile de cheltuieli au fost urmate de probleme bugetare și de măsuri corective.
Bolojan: solicitările sindicatelor trebuie raportate la buget
Ilie Bolojan a explicat că discuțiile privind noua lege a salarizării din sectorul public trebuie să țină cont, înainte de toate, de constrângerile financiare existente.
Premierul interimar susține că unele solicitări venite din partea sindicatelor presupun cheltuieli pe care statul nu le poate suporta în actualele condiții.
„Trebuie să discutăm și despre constrângerile existente. În spațiul public au fost promisiuni și au fost solicitări ale sindicatelor care, sub nicio formă, nu pot fi acoperite din punct de vedere bugetar”, a transmis acesta.
Mesajul indică faptul că negocierile privind salarizarea bugetarilor se vor purta în limite mult mai stricte decât cele solicitate de o parte dintre reprezentanții angajaților din sectorul public.
Bolojan avertizează că adoptarea unei legi care ar genera creșteri salariale peste posibilitățile financiare ale țării ar putea crea dezechilibre importante.
Riscul unor creșteri salariale peste posibilitățile economiei
Premierul interimar consideră că una dintre cele mai mari greșeli ar fi aprobarea unei legi a salarizării care să oblige statul la cheltuieli pe care veniturile bugetare nu le pot susține.
În opinia sa, o asemenea decizie ar putea duce România din nou într-o situație în care autoritățile ar fi nevoite să adopte ulterior măsuri dure pentru corectarea dezechilibrelor.
Bolojan avertizează că o creștere prea rapidă a salariilor din sectorul public ar putea afecta inclusiv ratingul de țară.
Un astfel de scenariu ar putea avea efecte dincolo de sistemul bugetar, pentru că deteriorarea situației financiare a statului influențează costurile de finanțare, dobânzile și, indirect, întreaga economie.
Premierul interimar susține că, în cazul în care statul ar majora salariile peste nivelul pe care și-l permite, viitoarele guverne ar fi obligate să intervină.
În final, efectul ar putea fi chiar reducerea puterii de cumpărare, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Cât reprezintă salariile bugetarilor din PIB
Unul dintre indicatorii folosiți de Ilie Bolojan pentru a explica limitele bugetare este ponderea cheltuielilor cu salariile din sectorul public în produsul intern brut.
Potrivit datelor prezentate de acesta, în prezent cheltuielile salariale reprezintă aproximativ 8,1% din PIB.
În 2024, ponderea ar fi ajuns la 9,4% din PIB.
România și-a asumat însă ca, până în 2030, această valoare să fie redusă la aproximativ 7,9% din PIB.
Aceste cifre sunt importante pentru că arată dimensiunea fondului de salarii în raport cu întreaga economie.
Bolojan consideră că statul nu poate continua să majoreze cheltuielile salariale fără să țină cont de evoluția PIB-ului și de capacitatea reală de finanțare.
Câți bani ar putea fi disponibili pentru salarii anul viitor
Premierul interimar a oferit și o estimare privind suma care ar putea fi disponibilă anul viitor pentru majorarea fondului de salarii.
Potrivit calculelor prezentate de Bolojan, dacă fondul total destinat salariilor din sectorul public s-ar situa între 7,9% și 8,1% din PIB, marja maximă de creștere ar putea ajunge la aproximativ 11-12 miliarde de lei.
Acesta ar reprezenta scenariul superior.
În același timp, există și o variantă mai prudentă.
Dacă ponderea cheltuielilor salariale ar fi calculată la nivelul de 7,9% din PIB, suma suplimentară disponibilă ar fi de aproximativ opt miliarde de lei.
Fondul total de salarii ar putea crește astfel de la aproximativ 166 de miliarde de lei în prezent la aproximativ 174 de miliarde de lei anul viitor.
Diferența dintre aceste scenarii arată cât de strâns este spațiul de manevră al Guvernului.
Creșterea salariilor trebuie corelată cu evoluția PIB-ului
Bolojan a mai explicat că fondul de salarii nu poate crește într-un ritm mai rapid decât economia.
Potrivit estimărilor prezentate de acesta, creșterea nominală a PIB-ului pentru anul viitor ar putea fi de aproximativ 6,7% la începutul anului și ar putea ajunge la circa 7% ulterior.
În aceste condiții, creșterea cheltuielilor cu salariile trebuie să rămână în limite compatibile cu această evoluție.
Premierul interimar susține că statul nu poate construi un sistem salarial pe promisiuni care depășesc veniturile generate de economie.
În caz contrar, diferența ar trebui finanțată fie prin împrumuturi suplimentare, fie prin taxe mai mari, fie prin reduceri de cheltuieli în alte domenii.
Deficitul bugetar pune presiune pe orice majorare
O altă problemă majoră este deficitul bugetar.
România și-a asumat ca anul viitor să reducă deficitul la aproximativ 5,3% din PIB, de la aproximativ 6,2%.
Această țintă limitează suplimentar posibilitatea Guvernului de a crește cheltuielile.
Orice majorare salarială trebuie, prin urmare, calculată astfel încât să nu compromită obiectivul de reducere a deficitului.
Bolojan avertizează că, dacă deficitul nu va fi ținut sub control, o parte tot mai mare din veniturile statului va fi consumată de plata dobânzilor.
Într-un asemenea scenariu, banii colectați din taxe și impozite nu vor mai putea fi folosiți în aceeași măsură pentru investiții, infrastructură sau servicii publice.
Premierul interimar a descris riscul ca viitoarele guverne să ajungă să funcționeze aproape ca niște „agenții de plăți”, obligate să direcționeze o parte foarte mare din buget către datorii și dobânzi.
România pierde și o parte din fondurile disponibile prin PNRR
Presiunea asupra bugetului nu vine doar din zona salariilor și a deficitului.
Bolojan a atras atenția și asupra reducerii fondurilor europene disponibile pentru investiții.
Potrivit afirmațiilor sale, peste opt miliarde de euro care sunt în prezent disponibile prin PNRR nu se vor mai regăsi în aceeași formă în bugetul anului viitor.
Acest lucru înseamnă că statul va trebui fie să reducă nivelul investițiilor, fie să compenseze diferența folosind mai multe resurse naționale.
Ambele variante pun presiune pe buget.
Dacă Guvernul decide să mențină investițiile la un nivel ridicat, va trebui să găsească bani din alte surse.
Dacă reduce investițiile, riscă să afecteze dezvoltarea economică și proiectele de infrastructură.
În acest context, majorările salariale trebuie analizate împreună cu toate celelalte obligații ale statului.
Cheltuielile pentru apărare nu pot fi reduse
O altă categorie de cheltuieli care limitează spațiul bugetar este apărarea.
Bolojan a arătat că România are angajamente asumate în acest domeniu, iar cheltuielile nu pot fi diminuate.
Dimpotrivă, acestea ar urma să fie ușor mai mari decât în anii anteriori.
Programul SAFE și celelalte angajamente de securitate presupun alocări importante, ceea ce înseamnă că Guvernul are mai puține posibilități de a muta bani către alte capitole bugetare.
Practic, viitorul buget trebuie să împace simultan reducerea deficitului, investițiile, apărarea, plata dobânzilor, pensiile și salariile.
Bolojan vorbește despre „creșteri rezonabile” ale salariilor și pensiilor
Premierul interimar spune că Guvernul care va pregăti bugetul trebuie să găsească un echilibru între toate aceste presiuni.
Potrivit lui, obiectivul trebuie să fie menținerea investițiilor, reducerea deficitului și asigurarea unor creșteri rezonabile pentru pensii și salarii.
Bolojan recunoaște însă că această ecuație va fi una dificilă.
„Guvernul care va veni în toamnă va trebui să pregătească un buget care să mențină investițiile, să reducă deficitul și să asigure creșteri rezonabile ale pensiilor și salariilor. Nu va fi o misiune ușoară”, a explicat acesta.
Mesajul indică faptul că autoritățile nu exclud complet majorări ale veniturilor, însă acestea vor trebui să fie strict încadrate în limitele disponibile.
Ce se întâmplă cu noua lege a salarizării
Discuția privind noua lege a salarizării a devenit una dintre temele importante pentru angajații din sectorul public.
Pe de o parte, sindicatele solicită corectarea diferențelor dintre diferite categorii de bugetari și majorări de venituri.
Pe de altă parte, Guvernul avertizează că orice schimbare trebuie să aibă acoperire financiară.
Bolojan susține că ar fi periculos ca Parlamentul să voteze prevederi care creează obligații bugetare fără ca statul să dispună de resursele necesare.
Noua lege va trebui, astfel, să găsească un echilibru între revendicările angajaților, corectarea inechităților salariale și limitele impuse de deficit și de cheltuielile totale ale statului.
PNL ar urma să susțină proiectul dacă există acord politic
Ilie Bolojan a vorbit și despre poziția parlamentarilor PNL în raport cu proiectul aflat în discuție.
Potrivit acestuia, grupurile parlamentare liberale au primit mandat să susțină proiectul.
Premierul interimar a precizat însă că votul va depinde și de existența unui acord politic.
În cazul în care acest acord va fi obținut, PNL ar urma să susțină proiectul la vot.
Discuțiile privind salarizarea din sectorul public se anunță astfel complicate, mai ales în condițiile în care revendicările sindicatelor se întâlnesc cu nevoia Guvernului de a reduce deficitul și de a ține sub control cheltuielile.
