Grigore Madalina
Slovenia ar putea deveni prima țară din Uniunea Europeană în care este pusă oficial în discuție ieșirea din NATO, după un anunț făcut de noul președinte al Parlamentului.
Zoran Stevanović a declarat că intenționează să organizeze un referendum privind retragerea țării din Alianța Nord-Atlantică, într-un context politic sensibil și cu implicații majore pentru politica externă a Sloveniei.
Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, liderul politic a confirmat că această inițiativă face parte din promisiunile asumate în fața electoratului.
„Trebuie să spun că am promis poporului un referendum pe tema ieșirii din NATO și că vom organiza acest referendum”, a spus el.
Politică externă mai independentă
Zoran Stevanović, liderul Partidului Adevărului, susține că Slovenia ar trebui să adopte o direcție mai autonomă în relațiile internaționale.
Acesta a explicat că țara trebuie să se desprindă de influențele externe și să își consolideze propriul rol pe scena internațională.
„Ljubljana trebuie să devină din nou centrul decizional al Sloveniei, nu Bruxelles-ul”, a spus el, referindu-se la instituțiile Uniunii Europene.
În același timp, politicianul a recunoscut că o eventuală ieșire din UE nu ar avea susținere majoritară în rândul populației, subliniind că beneficiile aderării sunt evidente.
Posibilă apropiere de Moscova
Declarațiile sale au fost însoțite și de indicii privind o posibilă schimbare de direcție în politica externă, inclusiv deschiderea către dialog cu Rusia.
Zoran Stevanović a menționat că își dorește să construiască relații echilibrate cu toate statele, indiferent de poziționarea geopolitică.
„Aș dori să construiesc punți și să cooperez bine cu toate țările, indiferent de zidul care a fost construit între Vest și Est”, a spus el.
De asemenea, liderul sloven a anunțat că are în plan mai multe vizite externe, printre care se numără și o posibilă deplasare la Moscova.
Context internațional tensionat
Declarațiile vin într-un moment în care NATO este din nou în centrul dezbaterilor internaționale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis că Washingtonul ar putea „reexamina” relațiile cu Alianța, invocând neînțelegeri legate de distribuirea responsabilităților și accesul la baze militare.
În acest context, inițiativa Sloveniei capătă o semnificație aparte și ar putea genera reacții la nivel european și internațional.
Un lider controversat, cu susținere limitată
Zoran Stevanović a ajuns în funcția de președinte al Parlamentului într-un moment politic complicat, după alegeri în care partidul său a obținut doar 5,49% din voturi.
Numirea sa este legată de negocierile pentru formarea guvernului, iar decizia a stârnit controverse în spațiul public.
Mișcarea politică pe care o conduce a devenit cunoscută în timpul pandemiei de Covid-19, inițial ca grup antivaccin, evoluând ulterior într-un partid activ pe scena politică.
Chiar dacă înainte de alegeri liderii formațiunii declarau că nu vor colabora cu alte partide, situația pare să se fi schimbat după scrutin.
În același timp, adversarii politici au criticat dur această numire, sugerând că ar fi rezultatul unor negocieri controversate.
În campania electorală, partidul a promovat ideea organizării unui referendum privind aderarea la NATO, fiind perceput ca având o orientare mai apropiată de Rusia, acuzații pe care Stevanović le-a respins.
