Georgescu Dragos
Deciziile recente ale autorităților privind indemnizațiile pentru creșterea copilului au declanșat un val de nemulțumiri, proteste online și dezbateri intense în spațiul public.
Măsurile fiscale introduse de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan au venit într-un context considerat deja fragil pentru mii de familii, confruntate cu scumpiri accentuate la alimente, energie și produse destinate copiilor.
Indemnizația pentru creșterea copilului s-a micșorat în septembrie. Ce sumă vor primi mamele
Începând cu luna septembrie, părinții aflați în concediu de creștere a copilului au constatat o reducere a indemnizațiilor lunare cu aproximativ zece procente, scădere ce în unele cazuri ajunge până la 850 de lei.
Măsura a fost determinată de aplicarea contribuției la asigurările de sănătate (CASS) și a fost justificată de autorități prin nevoia de a extinde baza de contribuabili la sistemul public de sănătate. Oficial, în prezent, aproape zece milioane de persoane plătesc lunar contribuții către acest sistem, dar Guvernul susține că este nevoie de o mai bună distribuire a poverii fiscale. Argumentele executivului nu au fost însă suficiente pentru a calma spiritele. Părinții acuză că se confruntă cu o veritabilă lovitură financiară într-un moment deja împovărător, iar situația a scos la iveală tensiuni sociale profunde.
Pentru mulți dintre cei afectați, sumele reținute lunar nu sunt doar cifre pe hârtie, ci bani care acoperă nevoi vitale. Mâncarea, scutecele, hainele sau produsele de igienă pentru copii depind direct de acești bani. În lipsa lor, echilibrul fragil al multor bugete familiale este grav afectat. „Zece la sută înseamnă mult. Înseamnă 200 de lei sau chiar 850 de lei și pentru fiecare familie asta contează. Cu 200 de lei poți să cumperi lapte praf, scutece și alte produse. Nu mai vorbim de sumele mai mari, care înseamnă cheltuieli lunare de bază”, a explicat o mamă aflată în concediu de creștere a copilului, într-o postare pe rețelele de socializare.
Plângeri din partea mamelor
Reacțiile nu s-au oprit la simple plângeri. Nemulțumirea s-a transformat într-o mișcare de protest online, unde părinții au început să strângă semnături pentru a contesta măsura la Curtea Constituțională. Argumentul principal adus de semnatari este că aplicarea contribuției CASS după calcularea venitului net echivalează cu o dublă impozitare, întrucât indemnizația era deja redusă prin impozitul pe venit. Totodată, aceștia atrag atenția că nu li s-a oferit posibilitatea de a opta în privința contribuției, fiind obligați să suporte o decizie unilaterală a statului.
Calculele prezentate de părinți arată dimensiunea problemei. Pierderile anuale pot ajunge la 10.200 de lei, sumă care pentru multe familii înseamnă aproape un sfert din venitul disponibil pe întregul an. Mulți au comparat situația cu varianta alternativă în care ar fi putut achita direct la ANAF contribuția de 2.430 de lei pe an. În acest scenariu, diferența ar fi fost una uriașă: aproape 8.000 de lei rămași în buzunarele familiilor, bani care ar fi putut fi folosiți pentru îngrijirea copiilor.
Guvernul încearcă să își justifice decizia prin prisma nevoilor sistemului public de sănătate. Potrivit oficialilor, creșterea numărului de contribuabili este esențială pentru a acoperi cheltuielile în creștere ale spitalelor și pentru a susține programele naționale de sănătate. „Nu putem menține un sistem sustenabil fără ca toți cetățenii să participe la efortul colectiv. Este o chestiune de solidaritate socială”, au transmis reprezentanții executivului.
Dar în rândul societății, reacțiile sunt critice și tot mai vehemente. Mulți părinți consideră că tocmai cei aflați într-una dintre cele mai vulnerabile perioade ale vieții sunt cei loviți de noile reglementări. „Cum să ceri solidaritate de la mamele și tații care își cresc copiii acasă, când tocmai ei ar trebui sprijiniți? Statul ar trebui să încurajeze natalitatea, nu să pună piedici”, a declarat un părinte într-o emisiune televizată.
Nemulțumirile s-au transformat rapid în acțiuni concrete. Mai multe petiții online circulă deja, unele strângând zeci de mii de semnături în doar câteva zile. Grupuri de părinți organizează întâlniri și transmit mesaje către parlamentari, cerând ca măsura să fie retrasă sau cel puțin modificată. În spațiul public au apărut voci care avertizează că taxarea suplimentară nu face decât să descurajeze natalitatea, într-un moment în care România se confruntă deja cu un declin demografic accentuat.
Specialiștii în economie atrag și ei atenția asupra efectelor pe termen lung. O taxare suplimentară a indemnizațiilor riscă să descurajeze familiile să mai opteze pentru concediul de creștere a copilului, iar presiunea financiară poate determina unii părinți să revină mai repede pe piața muncii, în detrimentul timpului petrecut alături de nou-născuți. În plus, reducerea sprijinului financiar în primii ani de viață ai copilului poate afecta direct calitatea vieții acestuia. „Primele luni și primii ani din viața unui copil sunt fundamentali pentru dezvoltarea sa. Dacă familiile nu au resurse pentru o alimentație adecvată și pentru produse de îngrijire, consecințele pot fi resimțite ani la rând”, explică un sociolog.
În mediul politic, opoziția a profitat imediat de subiect, acuzând Guvernul Bolojan că a lovit în una dintre categoriile cele mai sensibile ale societății. Liderii partidelor din opoziție au cerut revizuirea urgentă a măsurii, acuzând lipsa de transparență și de dialog social. „O decizie de asemenea amploare nu poate fi luată fără consultarea celor afectați. Este o dovadă de lipsă de respect și de nepăsare față de familiile tinere”, a declarat un deputat din opoziție.
De cealaltă parte, susținătorii Guvernului invocă situația dificilă a bugetului de stat și presiunile din sistemul medical. Ei argumentează că România are nevoie de venituri suplimentare pentru a susține cheltuielile în creștere cu sănătatea și pentru a evita deficite mai mari. Însă aceste justificări nu par să aibă ecou în rândul familiilor care simt direct pe pielea lor impactul măsurii.
Pe rețelele de socializare, dezbaterea a căpătat accente emoționale puternice. Mamele postează fotografii cu bonurile de cumpărături, demonstrând cum s-au scumpit produsele pentru copii în ultimele luni. Tații explică cum sunt nevoiți să își reducă alte cheltuieli pentru a compensa pierderea indemnizației. Grupurile de părinți de pe Facebook s-au transformat în adevărate forumuri de discuții, unde se împărtășesc experiențe și se organizează acțiuni comune.
Probleme în societate
Ceea ce la început părea doar o problemă tehnică de fiscalitate s-a transformat într-o chestiune de principiu și de încredere în stat. Familiile simt că statul le-a abandonat exact în momentul în care au cea mai mare nevoie de sprijin. „Ne cer să facem copii, să nu plecăm din țară, să contribuim la viitorul acestei țări. Și când facem asta, ne pedepsesc. Cum să mai ai încredere?”, scrie o mamă într-un mesaj viral distribuit de mii de ori.
Dincolo de dispute și calcule, realitatea de zi cu zi rămâne aceeași: pentru multe familii, fiecare leu contează. Reducerea indemnizațiilor, oricât de mică ar părea pe hârtie, înseamnă lapte mai puțin, scutece mai puține sau renunțarea la produse de bază. Într-o perioadă în care inflația a erodat deja puternic puterea de cumpărare, impactul măsurii este resimțit și mai dureros.
La nivel social, există temeri că o astfel de politică poate accentua și mai mult inegalitățile. Familiile cu venituri mari pot compensa ușor pierderile, dar cele cu venituri reduse sunt lovite în plin. În lipsa unui sprijin diferențiat, decalajele dintre clasele sociale riscă să crească. „Cei care aveau deja dificultăți vor fi împinși și mai mult spre marginea sărăciei. Este un risc real de excluziune socială pentru familiile tinere cu venituri mici”, avertizează un expert în politici sociale.
Pe termen lung, rămâne întrebarea dacă aceste măsuri vor aduce într-adevăr beneficiile așteptate în sistemul de sănătate sau dacă vor genera doar frustrare și demotivare. Istoria recentă arată că politicile fiscale grăbite, adoptate fără consultare, tind să provoace mai multe probleme decât rezolvă. Dacă reacția publică va continua să crească, Guvernul ar putea fi nevoit să revină asupra deciziei.
Pentru moment însă, certitudinea este că părinții simt că au pierdut nu doar o parte din venituri, ci și încrederea că statul îi sprijină atunci când își întemeiază o familie. Într-o țară cu o natalitate în scădere și cu milioane de tineri plecați în străinătate, mesajul transmis prin această măsură pare să fie unul descurajator.
Indemnizațiile pentru creșterea copilului nu sunt doar simple ajutoare financiare. Ele reprezintă o formă de recunoaștere a rolului pe care părinții îl joacă în societate și un semnal de sprijin pentru viitor. Fără ele, mulți se întreabă dacă merită să își mai asume responsabilitatea de a aduce pe lume un copil într-o țară unde sprijinul statului devine din ce în ce mai incert.
