Viitorul prezidențialelor din România a devenit mai incert după decizia istorică a Curții Constituționale, care a anulat alegerile în momentul în care votul din diaspora era deja în desfășurare. Decizia a stârnit multiple întrebări, iar printre cele mai importante se numără viabilitatea unei noi candidaturi a lui Călin Georgescu și implicațiile juridice ale acestei situații neprevăzute.
Analiza unui expert în drept constituțional
Radu Carp, profesor de drept constituțional, a analizat în detaliu situația, subliniind că România se află într-o stare de „provizorat” până când Curtea Constituțională va publica decizia în Monitorul Oficial. „Câtă vreme nu avem o decizie publicată, paradoxal, votul continuă,” a spus Carp, explicând că procesul electoral nu poate fi considerat încheiat până la formalizarea completă a hotărârii. De asemenea, Biroul Electoral Central a luat rapid măsuri pentru a opri votul din diaspora, aducând mai multe întrebări despre clarificările necesare din partea CCR.
„Trebuia comunicat în baza cărei sesizări a fost luată această decizie! Ieri, Curtea Constituțională a spus că doar candidaţii pot să depună sesizări. Poate a depus doamna Lasconi o sesizare în această dimineaţă, dar asta nu ştim? Putem deduce doar că o sesizare din cele existente a fost acceptată.
Din ce-a spus CCR până acum, am deduce că ar fi cea a doamnei Lasconi, despre care eu nu ştiu dacă a fost depusă sau nu. Ei trebuiau să ne spună şi care e sesizarea acceptată, dar şi care sunt motivele, măcar în câteva rânduri. Deocamdată s-a creat o stare de confuzie în interiorul procesului electoral”, potrivit lui Radu Carp, relatează Fanatik.
Clarificările necesare pentru transparența procesului
Radu Carp a subliniat patru întrebări esențiale ce trebuie adresate de CCR pentru a asigura transparența deciziei. În primul rând, trebuie să fie clarificat pe baza cărei sesizări s-a luat hotărârea. De asemenea, există nevoia de a comunica motivele detaliate ale acestei decizii, pentru a evita crearea unei stări de confuzie în interiorul procesului electoral.
Un alt aspect delicat pe care Radu Carp l-a ridicat este întrebarea referitoare la banii depuși de candidați pentru participarea la alegeri. În urma anulării procesului electoral, nu este clar dacă aceștia vor primi banii înapoi, dacă vor putea să participe din nou fără a depune sumele cerute sau dacă banii deja plătiți vor fi considerați valabili pentru viitoarele alegeri. Această problemă financiară, potrivit profesorului Carp, rămâne un subiect nerezolvat.
„Eu ridic o întrebare care nu are soluţie deocamdată. Sunt candidaţi care după turul I, trebuie să primească înapoi banii din partea Autorităţii Electorale Centrale, dacă au luat peste 3%. Li se vor mai returna sumele respective? Vor putea să mai candideze din nou fără să aibă obligaţia de a introduce din nou sumele sau se va considera că sunt valabile deja sumele de bani depuse? OK, se repetă, dar ce facem cu banii?”, mai spune Radu Carp.
Mandatul președintelui Iohannis și interpretarea Constituției
Un alt subiect de interes se referă la durata mandatului președintelui în exercițiu, Klaus Iohannis. În contextul unei alegeri prezidențiale anulate, nu este clar ce se întâmplă cu mandatul actualului președinte, care trebuie să se încheie la o dată precisă conform Constituției. „Suntem într-o situație care nu a fost descrisă de Constituție,” a spus Radu Carp, indicând că va fi necesar un mecanism de interpretare a Constituției de către Curtea Constituțională, întrucât nimeni altcineva nu are autoritatea să decidă.
„Mecanismele constituţionale în vigoare sunt prevăzute în aşa fel încât la data expirării mandatului actualului preşedinte, alt preşedinte să fie deja validat. Or, noi nu mai suntem în această situaţie. Suntem într-o situaţie care nu a fost descrisă de Constituţie.
Probabil Curtea Constituţională va interpreta situaţia respectivă, pentru că altcineva nu are cine. Dar se va pune problema cine va sesiza Curtea cu interpretarea situaţiei, pentru că nu se poate autosesiza şi nici să prelungească mandatul preşedintelui. Curtea trebuie să lămurească în mod oficial ce se întâmplă în această situaţie. Pentru că nimeni, în momentul de faţă, ca autoritate de stat, nu poate interpreta Constituţia”, explică Radu Carp, conform sursei citate.
Mai poate candida Călin Georgescu la viitoarele alegeri prezidențiale
Una dintre cele mai importante întrebări rămâne legată de posibilitatea unei noi candidaturi a lui Călin Georgescu. Acesta a fost deja unul dintre principalii candidați ai prezidențialelor, dar acum situația sa devine complicată, în special în contextul în care DIICOT a deschis un dosar penal in rem referitor la campania sa electorală, după desecretizarea unor documente din cadrul SIE, SRI și MAI. În acest moment, nu sunt disponibile suficiente informații cu privire la stadiul dosarului și nici la posibilele implicații legale pentru candidaturile viitoare ale lui Georgescu.
„Nici asta nu ştim. În momentul de faţă, singura informaţie pe care o avem de la Parchetul General e că există un dosar in rem. Ultima declaraţia a domnului Alex Florenţa, procuror general, e că a trimis nişte scrisori la DIICOT pentru a lămuri anumite aspecte.
În momentul de faţă, nici măcar piesele din dosarul in rem nu sunt constituite. Nu ştim în cât timp aşteaptă Parchetul o confirmare a primirii scrisorilor, nu ştim dacă SRI a trimis Parchetului General toate probele – pentru că CSAT a declasificat doar o parte din materialul SRI. Asta e o problemă pentru că, dacă raportul respectiv este o parte declasificat şi una clasificată, înseamnă că procurorii de caz ar trebui să fie cei care au certificate ORNISS pentru a avea acces la datele din raportul care încă e clasificat”, mai spune profesorul Radu Carp.
Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale a deschis o serie de întrebări juridice și politice care rămân încă nerezolvate. În timp ce viitorul electoral al lui Călin Georgescu este în suspans, și alte aspecte ale procesului electoral, cum ar fi finanțarea campaniilor și interpretarea Constituției, trebuie clarificate urgent. Răspunsurile vor veni probabil doar după publicarea deciziei CCR, dar până atunci România va trăi în continuare într-un „provizorat” electoral.
Sursa foto: Arhivă