Vanatoru Andreea
Sâmbătă, 1 februarie 2025, premierul Marcel Ciolacu a făcut precizări despre proiectul de buget pentru 2025. El a mărturisit că acesta nu cuprinde modificări de taxe şi impozite pentru români. De asemenea, Ciolacu a ținut să clarifice faptul că se reduc cheltuielile statului, cu 0,5 puncte procentuale.
Anunț important de la Marcel Ciolacu
Marcel Ciolacu, premierul României, a anunţat că anul viitor vom ajunge la un PIB de 2.000 miliarde lei, semn clar că țara noastră intră într-o altă ligă economică. Fondurile europene vor reprezenta 4,6% din PIB, echivalentul a peste 17,5 miliarde de euro, iar 20% din totalul cheltuielilor vor fi direcționate către investiții majore.
„Am finalizat bugetul pe 2025, unul fără modificări de taxe și impozite. Este un buget de dezvoltare, la fel ca și anul trecut, în care investițiile ajung la un nou record, respectiv 150 miliarde de lei, un plus de 30 miliarde față de anul trecut. 20% din cheltuielile totale în 2025 merg către investiții, și asta se va vedea în creșterea PIB-ului, la 1913 miliarde de lei. Iar la mijlocul anului viitor, vom ajunge la un PIB de 2000 de miliarde, adică 400 de miliarde de euro – dublu față de anul 2018. Este un semn clar că România intră într-o altă ligă economică”, a precizat Marcel Ciolacu.
„În paralel, reducem costurile de funcționare a statului cu 0,5 puncte procentuale. Ajustăm și cheltuielile de personal și cele de bunuri și servici. Protejăm în continuare puterea de cumpărarea românilor cu venituri mici. Am crescut de la 1 ianuarie salariul minim la 4.050 lei. În 2025, câștigul salarial net va crește cu 6.1%, peste nivelul inflației de 4.4%”, a mai spus acesta, în ședința de Guvern.
Ce se întâmplă cu pensiile
În contextul economic dificil marcat de inflația crescută și înghețarea pensiilor, Guvernul României ia în considerare măsuri de sprijin pentru pensionarii cu venituri mici și medii.
Pragul de venit pentru acordarea acestui ajutor este stabilit la 3.000 de lei. Pensionarii eligibili ar putea primi fie 1.000 de lei în două tranșe, fie o sumă de 600 de lei într-o singură plată. Modalitatea finală de plată urmează să fie determinată în urma analizelor de execuție bugetară programate pentru prima rectificare bugetară, notează RTV.
„Am stabilit, la fel cum am promis înainte de votul din Parlament, că vom veni la pensiile mici şi medii (…) la începutul acestui an cu o suplimentare şi cu o majorare pe tip one-off până vom vedea execuţia bugetară la prima rectificare, când se va analiza dacă se poate, astfel încât să nu afectăm investiţiile prevăzute mai ales în PNRR, unde există cofinanţări foarte mari, de exemplu în zona transporturilor, de aproximativ 60%, s-a ajuns la cofinanţări, dacă statul român şi bugetul de stat îşi permite indexarea din luna septembrie”, a declarat Marcel Ciolacu, scrie Capital.
Presiuni interne și externe pentru reducerea deficitului
În fața unor presiuni economice și politice, Guvernul se confruntă cu provocarea de a găsi soluții pentru a reduce deficitul bugetar. Discuțiile cu Comisia Europeană și Banca Mondială devin esențiale pentru obținerea unui acord favorabil, în condițiile în care România se află în perioada maximă permisă pentru ajustarea fiscală. Oricare abordare prea permisivă ar putea afecta încrederea piețelor financiare și ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut ale statului român.
Impactul „ordonanței trenuleț”
Una dintre măsurile importante adoptate de Guvern este „ordonanța trenuleț”, care ar trebui să genereze un impact bugetar de aproximativ 7,1 miliarde de lei. Cu toate acestea, impactul real al acestei măsuri este încă sub semnul întrebării, mai ales în ceea ce privește taxa pe construcții speciale. Estimările financiare pentru această taxă variază considerabil, iar consultările cu mediul de afaceri continuă, ceea ce face ca prognoza finală să fie incertă.
