Redactia.ro
Home » Știri » Mare sărbătoare astăzi în calendarul ortodox. Este prăznuit Sfântul care dă numele sărbătorii de Ignat

Mare sărbătoare astăzi în calendarul ortodox. Este prăznuit Sfântul care dă numele sărbătorii de Ignat

Mare sărbătoare mâine în calendarul ortodox.

Mare sărbătoare mâine în calendarul ortodox. Ne mai desparte o zi până la ziua de Ignat, momentul în care românii taie porcul. Pe 20 decembrie este prăznuit Sfântul Ignatie Teoforul cel de la care vine denumirea de ignat.

Mare sărbătoare în calendarul ortodox. Este prăznuit Sfântul care dă numele sărbătorii de Ignat

Mare sărbătoare mâine în calendarul ortodox. Pe 20 decembrie este sărbătorit Ignatul, ziua în care românii taie porcul. În această zi, oamenii îți taie porcii pentru a avea bucate de Crăciun, iar tot pe 20 decembrie este sărbătoare mare în calendarul ortodox. Este prăznuit Sfântul Ignatie Teoforul. Potrivit creștinilor, Ignatie a fost sirian de origine și că, înainte de convertirea sa la creștinism, ar fi fost păgân. De asemenea, Ignatie a fost un mare persecutor al creșinilor. Se spune că Ignatie Teoforul a fost episcop de Antiohia, fiind al treilea în succesiunea la scaunul episcopal așa cum susține Eusebiu, Origen și Ieronim.

Pe 20 decembrie, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Ignatie prin tăierea porcului, iar toată familia participă la această activitate. La final prepară pomana porcului pe care o mănâncă alături de prieteni și de vecini. Se spune că porcii visează cu o zi înainte că vor fi tăiați, iar în ziua de Ignat nu este bine să asiste la înjunghiere persoanele miloase. Se spune că din această cauză, carnea nu va mai fi fragedă.

Obiceiuri și tradiții de ignat

Tăierea porcului este singura activitate permisă în ziua de Ignat, fiind interzisă prestarea altor munci precum spălatul, cusutul sau măturatul casei. Potrivit obiceiului, sacrificarea porcului nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor și nici nu poate depăși apusul soarelui. Tăierea trebuie să aibă loc pe lumină, iar în credința vechilor daci, porcul este sacrificat ca simbol al întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului. Femeia se ocupă de tranșarea cărnii, dar numai după ce bărbatul face semnul crucii cu cuțitul asupra porcului sacrificat, zicând : “Tatăl nostru. Să-l mâncaţi sănătoşi”.

Ignatul cade întotdeauna în plin post al Crăciunului, dar unele obiceiuri și tradiții sunt atât de puternice înrădăcinate, încât nu pot fi oprite nici chiar de regulile foarte stricte impuse de Biserică.

Cinci tradiții legate de Ignat

1. Sângele animalului, amestecat cu mei şi lăsat să se usuce, este bun pentru afumat copiii când se sperie sau când au guturai.

2. După sacrificarea porcului, în casă este adusă mai întâi căpăţâna porcului, cu râtul înainte, ca să meargă bine treaba în gospodărie.

3. În anumite zone ale ţării există obiceiul ca stăpânul casei să ia din sângele scurs din porc şi să deseneze o cruce pe fruntea copiilor, pentru ca aceştia să crească rumeni şi sănătoşi.

4. Părul de porc se păstrează şi cu el se afumă copiii atunci când se crede ca sunt deocheaţi. Cu el se afumă şi adăposturile vitelor, pentru a le proteja de atacul animalelor sălbatice.

5. Diferite organe ale porcului sacrificat sunt utilizate ca remedii în tratarea unor boli ale omului sau animalelor şi în practici magice de vindecare a unor boli atribuite deochiului, spiritelor malefice.

Etichete: