Cristina Cohuț
Alegerile prezidențiale din România atrag din nou atenția internațională, de această dată printr-o reacție acidă venită din partea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova. Declarațiile sale, făcute publice pe canalul oficial de Telegram, nu doar că ironizează procesul electoral românesc, dar îl și califică drept „nedemn de interferență”, într-un context în care suspiciunile de amestec rusesc în procesele democratice ale altor țări continuă să crească tensiunile diplomatice.
Zaharova atacă frontal nu doar desfășurarea alegerilor, ci și legitimitatea întregului cadru democratic din România, pe care îl descrie ca fiind profund compromis. Reprezentanta Kremlinului sugerează, în mod ironic, că în România nici măcar nu mai poate fi vorba despre un scrutin real, ci despre o „epopee” marcată de haos, excluderi arbitrare și decizii controversate. Reacția ei a venit imediat după ce MAE român a acuzat o posibilă campanie de dezinformare orchestrată de Rusia pentru a influența rezultatul alegerilor.
Un vot marcat de suspiciuni și acuzații
Declarațiile oficiale de la București vorbesc despre o campanie agresivă de fake news, atribuită în mod direct entităților rusești. Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din România, a postat pe platforma X că autoritățile au identificat o rețea de distribuire de știri false, menită să influențeze percepția asupra candidaților și să discrediteze instituțiile statului.
„În timpul alegerilor prezidențiale aflate în desfășurare în România, vedem din nou semnele caracteristice ale interferenței rusești. O campanie virală de știri false pe Telegram și alte platforme de socializare urmărește să influențeze procesul electoral. Acest lucru era de așteptat, iar autoritățile românești au demontat știrile false”, a transmis Țărnea, potrivit evz.ro.
Răspunsul de la Moscova a venit rapid și într-un ton deloc diplomatic. Zaharova a respins acuzațiile în termeni duri, afirmând că România dă vina pe Rusia pentru propriile eșecuri și a sugerat că situația electorală internă este atât de lipsită de coerență, încât nimeni cu adevărat rațional nu ar încerca să intervină.
„Asta nu e democrație, e un scenariu de film prost”
Purtătoarea de cuvânt a Kremlinului a mers chiar mai departe, ridiculizând întreaga desfășurare electorală din România. Într-o postare în care sarcasmul domină tonul, Zaharova a scris:
„În primul rând, nu aș numi astea ‘alegeri’. În al doilea rând, este imposibil să intervii în așa ceva, mai degrabă îți faci necazuri. Așa că lăsați-i să nu murdărească pe nimeni cu ‘alegerile’ lor. Vă faceți curățenie singuri!”
Declarația a fost interpretată în România ca o tentativă de deturnare a atenției, dar și ca un exemplu clasic de propagandă ofensivă. În mod paradoxal, în loc să nege cu sobrietate orice implicare, Zaharova a ales să transforme acuzațiile într-o oportunitate de a ironiza întregul context democratic românesc.
Declarația sa a fost completată de o analiză mai amplă, în care a vorbit despre criza de încredere în autoritățile din România și despre ceea ce ea numește „conformismul față de directivele Bruxelles-ului”. Pentru reprezentanta Rusiei, problemele României nu vin din afară, ci din interior.
Bruxelles-ul, „fratele mic” și rușinea ignorată
Maria Zaharova s-a referit și la Uniunea Europeană și Statele Unite, pe care le-a adus în ecuația alegerilor din România. A făcut o paralelă între ceea ce numește „Bruxelles-ul colectiv” și „fratele mai mare” Washington, sugerând că până și americanii ar fi constatat degradarea procesului democratic de la București.
„Tururi de scrutin au fost anulate, competitori au fost înlăturați, anumite ‘noutăți’ au fost introduse în mod mecanic contrar procedurilor prevăzute de lege, dar Bruxelles-ul ‘colectiv’ a continuat să se prefacă că toate acestea sunt ceva normal. Chiar și atunci când ‘fratele mai mare’, adică Washingtonul, le-a spus că e o rușine, nu au recunoscut nimic”, a scris Zaharova.
Tonul este evident sarcastic, dar mesajul vizează direct legitimitatea actorilor europeni în a critica alte regimuri sau în a impune standarde democratice. În opinia sa, UE nu este un exemplu, ci o structură care tolerează derapajele atâta timp cât ele vin din interiorul propriului sistem.
George Simion și teoria excluderii dirijate
Un alt element prezent în discursul Mariei Zaharova este referirea la excluderea unor candidați din cursa electorală. Fără să le nominalizeze inițial, Zaharova a vorbit despre eliminarea arbitrară a unor „competenți” descriși în presa internațională ca fiind „anti-sistem” și „pro-ruși”.
Presa rusă a făcut ulterior trimitere directă la George Simion, liderul AUR, al cărui profil a fost adesea asociat în presa occidentală cu etichete contradictorii. Zaharova insinuează că etichetarea acestuia ca „pro-rus” a fost un pretext pentru excluderea sa din competiție, fără o analiză obiectivă.
Pentru Kremlin, astfel de practici sunt dovada clară că democrația din UE este selectivă și că libertatea de exprimare nu este un principiu absolut, ci un instrument de control politic. Zaharova aduce astfel în prim-plan o critică recurentă în discursul rusesc: dubla măsură a Occidentului.
Războiul narativ: dezinformare vs. propagandă
Declarațiile oficiale din partea MAE român, în paralel cu reacțiile rusești, arată că ne aflăm în plin război narativ. Autoritățile de la București susțin că există dovezi clare privind distribuirea de conținut manipulator pe platformele sociale, în special Telegram. Acest conținut ar viza destabilizarea societății, alimentarea neîncrederii în instituții și amplificarea tensiunilor politice interne.
Pe de altă parte, partea rusă răspund cu propriile acuzații. Pentru Moscova, România nu este o victimă a dezinformării, ci un stat disfuncțional, incapabil să gestioneze propriile probleme. Iar încercarea de a pune totul pe seama Rusiei nu ar fi decât un tertip politic.
Alegerile din România, indiferent de rezultatul final, au devenit un caz de studiu în retorica internațională. Pe de o parte, sunt văzute ca un exercițiu democratic în care cetățenii au ocazia să-și exprime voința. Pe de altă parte, sunt folosite ca armă în jocuri geopolitice mai mari.
