Saghin Sabrina
Imaginile cu întinderile pustii ale lui Marte ne-au obișnuit să credem că planeta roșie a fost mereu rece, aridă și neprietenoasă. Dar cele mai recente descoperiri făcute de roverul Curiosity al NASA zdruncină complet această percepție. În urmă cu miliarde de ani, Marte ar fi putut fi un colț de paradis cosmic – cu lacuri, râuri și o atmosferă capabilă să susțină apă lichidă. Mai mult, ar fi existat condiții propice pentru viață microbiană.
Nu este doar o ipoteză, ci o concluzie sprijinită de date geologice solide, obținute recent de specialiștii NASA în craterul Gale – un sit care începe să devină cheia înțelegerii trecutului marțian.
Un mineral găsit pe Marte rescrie istoria planetei
În craterul Gale, roverul Curiosity a descoperit un mineral numit siderit, o formă de carbonat de fier care, în mod obișnuit, se formează în medii cu apă și dioxid de carbon – adică în condiții similare celor de pe Pământul timpuriu.
Prezența sideritului este o dovadă directă că în urmă cu aproximativ 3,5 miliarde de ani, planeta Marte avea o atmosferă bogată în dioxid de carbon, un climat umed și temperaturi suficient de blânde pentru a menține apa în stare lichidă.
„Modelările climatice preziceau deja existența unor cantități mari de minerale carbonatice. Dar până acum, nu aveam dovezi directe. Acum, acest puzzle începe să prindă contur”, a explicat Benjamin Tutolo, geochimist la Universitatea din Calgary și autorul principal al studiului publicat în revista Science.
Craterul Gale, lacul uitat al planetei roșii
Situat aproape de ecuatorul marțian, craterul Gale este unul dintre cele mai bine păstrate situri geologice de pe Marte. Datele transmise de Curiosity arată că în trecut, acest crater a fost un lac uriaș, alimentat de râuri care curgeau dinspre marginile sale. Aceste râuri nu doar că aduceau apă, ci și minerale esențiale care ar fi putut hrăni forme simple de viață.
„Craterul este ca o capsulă a timpului. Rocile sale spun povestea unei planete care, pentru o vreme, a semănat cu Pământul primitiv”, a declarat și Edwin Kite, coautor al studiului și cercetător la Universitatea din Chicago.
Descoperirea sideritului vine în completarea altor indicii descoperite anterior: argile, urme de metan, sulfat de calciu – toate compuși care apar în mod natural în medii umede și care pot susține viață la nivel microscopic.
Ce urmează pentru cercetările NASA pe Marte
Fascinația pentru Marte nu se oprește aici. Roverul Perseverance, aflat la mii de kilometri distanță în craterul Jezero, are misiunea de a colecta mostre de rocă și sol marțian care vor fi, în viitor, transportate pe Pământ pentru analiză.
Pe termen lung, NASA se pregătește să lanseze noi misiuni în cadrul programului Artemis Gateway – o inițiativă care ar putea face posibilă prezența umană pe Marte începând cu anii 2030. De la simulări pe Lună, până la planificarea unei stații orbitale marțiene, cercetătorii americani vor să afle răspunsul la una dintre cele mai importante întrebări ale omenirii:
Am fost vreodată singuri în Univers
„Fiecare descoperire de pe Marte ne apropie cu un pas de adevăr. Trecutul planetei roșii nu este doar o enigmă științifică, ci o piesă importantă în înțelegerea evoluției vieții în cosmos”, a declarat Lori Glaze, director al Diviziei de Științe Planetare a NASA, citată de CNN.
Marte, un Pământ de mult uitat
Pe măsură ce se adună tot mai multe dovezi, conturul unui Marte diferit începe să prindă formă. Nu mai vorbim despre o planetă rece și pustie, ci despre un corp ceresc care, într-o epocă de demult, ar fi putut semăna izbitor cu planeta noastră. Sideritul, poluanții naturali, dioxidul de carbon, presiunea atmosferică și apa lichidă sunt toate elemente-cheie într-un scenariu în care viața – fie ea microbiană – ar fi putut exista.
Faptul că aceste urme sunt păstrate în straturi de rocă de miliarde de ani ne oferă o imagine rară asupra modului în care o planetă poate trece de la un paradis cu lacuri și râuri la un deșert înghețat, cum este astăzi Marte.
Roverul Curiosity și echipele de cercetători NASA reușesc să rescrie, pas cu pas, istoria unei planete care părea condamnată la tăcere. Descoperirea sideritului în craterul Gale nu este doar o reușită științifică, ci o rază de speranță că într-o zi vom înțelege cu adevărat cum funcționează viața în Univers. Dacă Marte a avut cândva condiții de locuit, atunci poate că răspunsul la întrebarea „Suntem singuri?” este deja scris în pietrele roșii ale acestei planete enigmatice.
