Adelina C
Mioara Roman, figura emblematică a tranziției României de la comunism la democrație și soția primului premier al României post-comuniste, Petre Roman, a fost un martor important în dosarul Revoluției din 1989, un caz care a zguduit bazele justiției românești și a adus în atenția publică nume grele ale politicii românești, inclusiv pe Ion Iliescu.
Ce a mărturisit Mioara Roman despre execuția soților Ceaușescu
Mioara Roman, care s-a stins din viață la 83 de ani, a fost audiată la Parchetul General, unde a oferit detalii relevante despre rolul soțului său în evenimentele din decembrie 1989, potrivit fanatik.ro. Interogatoriul său a contribuit la soluționarea dosarului, procurorii concluzionând că Petre Roman nu a fost un factor de decizie major în Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) și, prin urmare, nu a contribuit direct la acțiunile care au dus la moartea soților Ceaușescu.
Documentele judiciare dezvăluie că, deși Petre Roman a acceptat executarea soților Ceaușescu, decizia sa nu a fost luată din poziția unui factor de decizie major, diferind astfel de rolurile jucate de alte figuri centrale, precum Ion Iliescu. Acest aspect a fost crucial în decizia procurorilor de a nu încadra acțiunile lui Roman sub incidența crimelor împotriva umanității.
Mioara Roman a fost recunoscută nu doar pentru influența sa în viața politică a soțului său, dar și pentru eforturile de a-l proteja în momente critice, cum ar fi mineriada din 1991. Un episod semnificativ relatat de martori în dosarele judiciare o implică pe Mioara solicitând demisia soțului său din funcția de premier, evidențiind astfel presiunea imensă sub care se afla cuplul în acele timpuri tulburi.
„Eventual, s-ar putea angaja răspunderea penală pentru o infracțiune de drept comun, dacă de la săvârșirea faptei nu s-ar fi scurs o perioadă de timp foarte lungă și acest gen de infracțiuni nu ar fi supuse survenirii de drept a prescripției răspunderii penale”, se arată în rechizitoriul din 2019 a dosarului Revoluției.
Implicarea Mioarei Roman în politică
Povestea Mioarei Roman și implicarea sa în politică, precum și sacrificiile personale făcute în numele ambițiilor politice ale soțului său, au fost relatate în detaliu în romanul său autobiografic „Prețul libertății – însemnări despre revoluția mea”. Cartea oferă o perspectivă intimă asupra vieții sale și a luptei continue pentru libertate și democrație în România post-comunistă.
„Aș minți dacă aș spune că istoria nu este ispititoare. Aventura mea a fost, însă, mai degrabă a soției și mamei. Iar când aventura ta personală se conjugă la timpul istoriei, ea poate deveni opresivă.
După 1989, mai multe evenimente, istorice – se pare – , mi-au invadat viața și mi-au îngrădit libertatea personală prin povești adeseori greu de purtat. A fost adeseori la fel de greu ca o privare de libertate. Trebuia să-mi recâștig libertatea necontenit, cu ziua și cu ora – cum spuneam uneori. Era altfel decât înainte de ’89.
Am plătit un preț al libertății pe care încă îmi e greu să-l măsor”, a dezvăluit Mioara Roman în cartea sa biografică.
Decesul Mioarei Roman marchează sfârșitul unei ere și lasă în urmă o moștenire complexă, caracterizată de lupta pentru libertate, sacrificii personale și un rol semnificativ în modelarea istoriei recente a României. Contribuția sa, directă și indirectă, la tranziția țării spre democrație rămâne un capitol important în istoria post-decembristă a națiunii.
