România face un pas important în lupta împotriva corupției și în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Președintele Nicușor Dan a promulgat joi o lege prin care sunt introduse sancțiuni mai severe pentru coruperea funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale. Măsura vine în completarea angajamentelor asumate de România pe plan extern și marchează un moment esențial în alinierea legislației naționale la standardele OCDE.
Lege pentru combaterea coruperii funcționarilor străini
Actul normativ promulgat de președinte prevede măsuri stricte împotriva oricăror forme de corupție care implică funcționari publici străini. Conform noilor reglementări, faptele de mituire, influențare sau favorizare a acestora în schimbul unor avantaje economice vor fi pedepsite mai aspru.
Președintele Nicușor Dan a anunțat public promulgarea legii și a explicat că scopul principal al acesteia este alinierea României la standardele OCDE, organizație din care țara noastră urmează să facă parte până în 2026. „Am promulgat astăzi legea care sancționează coruperea funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale. Este o lege care ne aliniază la standardele OCDE și ne apropie de un obiectiv strategic: aderarea României la OCDE”, a transmis șeful statului.
Amenzi mai mari și confiscarea banilor obținuți din corupție
Printre principalele modificări aduse de noua lege se numără creșterea valorii amenzilor pentru persoanele fizice implicate în astfel de fapte. Instanțele vor putea aplica sancțiuni cuprinse între 500 și 10.000 de lei pentru fiecare zi-amendă, distinct de pedeapsa cu închisoarea.
În plus, bunurile și sumele de bani obținute indirect prin fapte de corupție vor putea fi confiscate de stat. Astfel, autoritățile vor avea posibilitatea să recupereze și profiturile obținute prin intermediari sau prin terțe persoane.
O altă prevedere importantă vizează sancționarea coruperii funcționarilor publici străini chiar și atunci când aceștia își folosesc funcția în mod necorespunzător, nu doar în cazul mitei directe. Totodată, legea stipulează că dosarele de acest tip vor fi instrumentate obligatoriu de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
România, mai aproape de aderarea la OCDE
Promulgarea acestei legi reprezintă un pas esențial în procesul de aderare a României la OCDE, obiectiv strategic programat pentru anul 2026. Potrivit președintelui, aderarea va aduce beneficii importante pentru economia națională: creșterea investițiilor străine, reducerea costurilor de finanțare și consolidarea încrederii în climatul de afaceri din România.
„Am promulgat astăzi legea care sancționează coruperea funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale. Este o lege care ne aliniază la standardele OCDE și ne apropie de un obiectiv strategic: aderarea României la OCDE.
Ce aduce nou această lege:
▶️ Amenzi mai mari pentru persoane fizice, în cazul în care instanța aplică această sancțiune, distinct de pedeapsa cu închisoarea. Valoarea unei zile-amendă va fi cuprinsă între 500 și 10.000 de lei.
▶️ Se pot confisca bunurile sau banii obținuți indirect din fapte de corupție.
▶️ Coruperea unui funcționar public străin este sancționată inclusiv atunci când acesta își folosește funcția în mod necorespunzător.
▶️ Dosarele de acest tip vor fi anchetate obligatoriu de procurorii DNA.Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2026 va aduce mai multe investiții străine, costuri mai mici de finanțare și mai multă încredere în economia românească”, a scris, joi, șeful statului pe contul său de Facebook.
Prin această inițiativă, România se angajează să respecte principiile de transparență, integritate și responsabilitatepromovate de OCDE în sectorul public și privat.
Legea, rezultatul unei inițiative a Ministerului Justiției
Proiectul legislativ care stă la baza noii legi a fost inițiat de Ministerul Justiției, cu scopul de a transpune în legislația națională Convenția internațională împotriva coruperii funcționarilor publici străini în operațiuni economice internaționale, adoptată la Paris în 1997. România a semnat această convenție, dar până acum nu avea un cadru complet care să asigure aplicarea directă a prevederilor sale.
Documentul adoptat modifică Legea nr. 319/2024 și stabilește un mecanism clar de sancționare a faptelor de corupție transnațională. Proiectul a fost aprobat de Camera Deputaților pe 8 octombrie 2025, cu un sprijin aproape unanim – 268 de voturi „pentru” și doar 15 abțineri.
Argumentele din nota de fundamentare
În expunerea de motive, inițiatorii au subliniat că fenomenul corupției are consecințe grave atât asupra economiei, cât și asupra reputației internaționale a unui stat.
„Fenomenul corupţiei în general, dar şi în cadrul operaţiunilor economice internaţionale generează îngrijorări serioase, subminează buna guvernare şi dezvoltarea economică a ţărilor şi distorsionează condiţiile de competitivitate internaţională.
Caracterul internaţional al operaţiunilor economice impune ca, pentru realizarea progreselor privind prevenirea şi combaterea corupţiei în acest domeniu să fie necesare nu doar eforturi la nivel naţional, ci şi demersuri multilaterale de cooperare, monitorizare şi urmărire a progreselor înregistrate, inclusiv prin crearea unor instrumente de combatere eficientă a comportamentelor infracţionale”, au scris iniţiatorii în nota de fundamentare.
Totodată, documentul subliniază că natura internațională a afacerilor moderne face imposibilă combaterea corupției exclusiv prin măsuri naționale. Este nevoie de cooperare multilaterală, monitorizare permanentă și instrumente juridice eficiente, pentru a descuraja comportamentele ilegale și a asigura aplicarea unitară a legislației.
Un cadru legal modern pentru combaterea corupției
Legea promulgată de Nicușor Dan introduce, de fapt, un cadru modern de responsabilizare atât pentru persoanele fizice, cât și pentru companiile implicate în operațiuni economice internaționale. În plus față de sancțiunile pecuniare, actul normativ permite și interzicerea temporară a desfășurării activităților economice de către entitățile care au comis fapte de corupție, în funcție de gravitatea acestora.
Prin aceste măsuri, România se aliniază țărilor care au implementat deja standardele OCDE privind transparența și etica în afaceri. Țări precum Franța, Germania, Olanda și Statele Unite aplică de ani buni legislații similare, menite să sancționeze nu doar mita internă, ci și actele de corupție transnațională.
Rolul DNA și colaborarea internațională
Prin noile prevederi, Direcția Națională Anticorupție va avea competență exclusivă în investigarea faptelor de corupere a funcționarilor publici străini. Această măsură va asigura unitate de interpretare, expertiză specializată și cooperare eficientă cu instituțiile internaționale.
România urmează să colaboreze îndeaproape cu structuri precum Grupul de Lucru Anticorupție al OCDE, Europolși Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), în vederea monitorizării aplicării noii legi și a schimbului de informații privind cazurile de corupție transnațională.
Sursa foto: Arhivă