Georgescu Dragos
Președintele României, Nicușor Dan, a vorbit deschis despre relația cu Republica Moldova într-un interviu acordat publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung. Liderul de la București a punctat că România își exprimă dorința de unire, dar nu va forța niciun proces, respectând voința moldovenilor. În același context, a explicat cum Bucureștiul sprijină Chișinăul în fața amenințărilor rusești. România rămâne un aliat ferm al Moldovei și al parcursului său european. În paralel, au fost analizate și cheltuielile militare asumate de NATO, în raport cu vecinii de la est.
Nicușor Dan, în presa germană:”Personal îmi doresc unirea României cu Republica Moldova”
Relația dintre România și Republica Moldova a fost întotdeauna una specială, bazată pe istorie, limbă comună și identitate culturală. Însă, în ultimii ani, contextul geopolitic din regiune a adus o presiune suplimentară asupra modului în care această relație este abordată la nivel oficial. Într-un interviu recent acordat publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), președintele Nicușor Dan a vorbit deschis despre poziția statului român față de ideea unirii cu Republica Moldova, precum și despre sprijinul concret oferit Chișinăului în fața amenințărilor rusești.
Declarațiile sale vin într-un moment de maximă tensiune în Europa de Est, în care agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a schimbat radical arhitectura de securitate a continentului. Iar Republica Moldova, vecin direct al Ucrainei și stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană, resimte în mod direct aceste presiuni.
Jurnalistul FAZ a abordat direct subiectul sensibil al unirii dintre România și Republica Moldova. Întrebarea a fost clară: „Ați declarat că, în anumite condiții, ați sprijini unirea Republicii Moldova cu România. Având în vedere că în Moldova nu există o majoritate în favoarea unirii, care este sensul unor astfel de afirmații?”
Răspunsul lui Nicușor Dan a fost unul echilibrat, cu accent pe respectul față de autodeterminare.
„Atât timp cât o parte semnificativă a populației din țara vecină sprijină actuala formă de stat, România nu va întreprinde niciun demers. Personal, îmi doresc o unire cu Moldova, dar respect pe deplin voința cetățenilor din republica vecină”, a explicat șeful statului.
Declarația reflectă o linie diplomatică prudentă, dar fermă. România se poziționează clar în favoarea unei eventuale uniri, dar numai în condițiile unui consens democratic în Republica Moldova. Așadar, mesajul transmis este unul de solidaritate, nu de presiune.
35% dintre moldoveni susțin ideea unirii
Datele sociologice disponibile arată că în prezent, aproximativ 35% dintre cetățenii Republicii Moldova ar susține o unire cu România. Este un procent semnificativ, dar insuficient pentru un proiect de o asemenea anvergură istorică.
De altfel, Republica Moldova este un stat democratic, iar orice schimbare constituțională de acest gen ar trebui validată prin referendum. Tocmai din acest motiv, Bucureștiul își menține poziția de respect față de alegerea suverană a moldovenilor.
Este important de menționat și faptul că susținerea pentru unire variază în funcție de regiuni, generații și contexte economice. Deși segmentul tânăr și urban tinde să fie mai favorabil unirii, există o opoziție considerabilă în rândul populației rusofone sau din regiuni precum Găgăuzia sau Transnistria.
Sprijin pentru Chișinău în fața amenințărilor rusești
Întrebat de FAZ dacă România va investi în infrastructura de apărare a Republicii Moldova, în contextul escaladării agresiunii ruse, președintele Nicușor Dan a subliniat că România este deja un sprijin major pentru Chișinău.
„România ajută deja Moldova, în mod constant, cu energie, cu sprijin financiar și diplomatic. Ne dorim o Moldovă stabilă, democratică și europeană. Și vom susține acest drum atât timp cât moldovenii vor merge în această direcție”, a spus liderul de la Cotroceni.
Sprijinul Bucureștiului s-a văzut în repetate rânduri în ultimii ani. România a fost printre primele state care au trimis ajutoare energetice, atunci când Federația Rusă a sistat exporturile de gaze spre Moldova. De asemenea, a susținut constant procesul de integrare europeană a Chișinăului.
NATO, cheltuieli în creștere pentru apărare
În contextul în care statele membre NATO s-au angajat să crească cheltuielile militare, până la 5% din PIB în unele cazuri, reporterii FAZ au întrebat dacă o parte din aceste investiții vor viza și Republica Moldova.
Președintele României a precizat că, deși Moldova nu este membră NATO, România înțelege pericolele care pândesc regiunea. Astfel, în cadrul parteneriatelor bilaterale și al mecanismelor UE, România va sprijini consolidarea capacităților de securitate ale Moldovei.
„Trebuie să fim conștienți că destabilizarea Republicii Moldova este un obiectiv declarat al Rusiei. De aceea, consolidarea rezilienței Moldovei este și un obiectiv strategic al României. Nu vorbim doar de armată, ci și de media, justiție și instituții”, a afirmat Nicușor Dan.
În ultimii ani, cooperarea dintre România și Republica Moldova a fost tot mai strânsă, în special în contextul avansării Moldovei pe drumul aderării la Uniunea Europeană. Bucureștiul s-a impus ca un avocat ferm al Chișinăului în Consiliul European, în Parlamentul European și în toate forurile relevante.
Această cooperare nu se limitează la declarații. Proiecte comune de infrastructură, educație, cultură și energie sunt deja în derulare. România a sprijinit finanțarea a zeci de proiecte în Moldova, de la reabilitarea de grădinițe și școli, până la sprijin logistic pentru administrația publică locală.
Toate aceste elemente arată un parteneriat real, profund, dar totodată respectuos față de suveranitatea Republicii Moldova.
Ce înseamnă „unirea” în actualul context geopolitic
Ideea unirii dintre România și Republica Moldova nu mai este una pur teoretică sau simbolică, însă nici nu se află pe agenda imediată a politicii externe. În contextul agresiunii ruse, orice discuție despre schimbări teritoriale trebuie să fie extrem de bine cântărită.
România are o dublă responsabilitate: pe de o parte să își manifeste solidaritatea cu populația de peste Prut, iar pe de altă parte să evite orice gest care ar putea fi instrumentalizat de propaganda rusă.
Din acest motiv, declarația lui Nicușor Dan este una matură: susține idealul unirii, dar nu forțează procesul și respectă opțiunile democratice ale moldovenilor. O abordare europeană, lucidă și orientată pe stabilitate.
Moldova, o linie de front între democrație și autoritarism
Republica Moldova este, fără îndoială, o țară aflată în prima linie a confruntării ideologice dintre democrație și autoritarism. Alegerile, reformele, și stabilitatea sa sunt atent urmărite la Moscova, Bruxelles și Washington.
Pentru România, sprijinul acordat Moldovei nu este doar un gest de solidaritate istorică, ci și un act strategic. Un stat vecin stabil, democratic și pro-european înseamnă o garanție în plus pentru propria securitate națională.
România a înțeles asta și a acționat în consecință: prin investiții, prin lobby european, prin asistență tehnică și prin susținerea constantă a societății civile moldovenești.
Interviul acordat de președintele Nicușor Dan publicației germane FAZ clarifică poziția oficială a României față de Republica Moldova. Unirea este un ideal personal, dar nu o politică de stat impusă. România va susține Moldova în orice demers democratic și va rămâne alături în lupta pentru securitate, justiție și integrare europeană.
Un mesaj matur, coerent, echilibrat — care poate contribui la consolidarea încrederii reciproce dintre cele două state și la o viziune comună pentru viitor.
