Loredana Ionescu
Președintele Nicușor Dan participă, marți și miercuri, la Summitul NATO de la Ankara, o reuniune considerată extrem de importantă pentru securitatea regională și pentru viitorul apărării colective în Europa. România merge la acest summit cu obiective clare: menținerea Mării Negre în centrul atenției Alianței, consolidarea flancului estic și o prezență militară aliată mai vizibilă pe teritoriul țării noastre.
Reuniunea are loc într-un context internațional tensionat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de presiunile exercitate de Donald Trump asupra statelor europene pentru creșterea cheltuielilor de apărare.
Nicușor Dan a ajuns la Ankara pentru Summitul NATO
Președintele României, Nicușor Dan, a ajuns la Ankara, unde participă la reuniunea liderilor NATO. Șeful statului este însoțit de partenera sa, Mirabela Grădinaru, iar Administrația Prezidențială a publicat primele imagini de la sosirea delegației române în capitala Turciei.
Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul are loc într-un climat de securitate tot mai complicat. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să afecteze stabilitatea regiunii, iar România se află într-o poziție strategică importantă, la granița estică a NATO.
În cadrul reuniunii, președintele Nicușor Dan va reconfirma statutul României de aliat de încredere și va sublinia contribuția țării noastre la securitatea euroatlantică.
Cine face parte din delegația României
Din delegația României prezentă la Ankara fac parte mai mulți oficiali cu atribuții în domeniul apărării, politicii externe și securității naționale.
Printre aceștia se numără Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, Oana Țoiu, ministrul interimar de Externe, Marius Lazurca, consilier prezidențial pentru politică externă și securitate națională, Diana Iancu, consilieră prezidențială pentru comunicare, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, Vlad Ionescu, consilier de stat pentru politică externă, Sorin Cîrstea, secretarul CSAT, și Dan Neculăescu, ambasadorul României la NATO.
Președintele Nicușor Dan a avut, marți, și o întrevedere cu delegația Congresului Statelor Unite ale Americii prezentă la Summitul NATO. Din delegația americană fac parte senatoarea Jeanne Shaheen, senatorul Mike Rounds, senatorul Christopher Coons, senatorul Dick Durbin și Mike Turner, membru al Camerei Reprezentanților.
La întrevedere a participat și ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, care anunțase anterior că va discuta cu oficialii americani despre Parteneriatul Strategic și despre evoluțiile NATO.
Marea Neagră, principala miză pentru România
Pentru România, una dintre cele mai importante teme de pe agenda summitului este securitatea Mării Negre. Bucureștiul va susține că regiunea trebuie să rămână o prioritate pentru NATO, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al riscurilor tot mai mari din zonă.
România va cere o postură de descurajare și apărare mai puternică, precum și o prezență militară aliată corespunzătoare pe flancul estic și pe teritoriul țării noastre.
Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a explicat că securitatea Mării Negre nu reprezintă doar o miză națională, ci una importantă pentru întreg spațiul aliat.
„Vorbim în primul rând despre securitate maritimă și securitate pe Flancul estic, unde România la Summit-ul de la Ankara va continua discuțiile avute pe parcursul ultimului an, după Summit-ul de la Haga, privind necesitatea creșterii capabilităților prezente atât din perspectiva securității maritime cât și pe Flancul estic”, a afirmat Oana Țoiu.
Oficialul a subliniat că protejarea Mării Negre este esențială pentru siguranța infrastructurii critice, pentru fluxurile comerciale și pentru securitatea energetică.
„Marea Neagră nu este o miză doar pentru România, ci şi pentru Turcia şi Bulgaria. De fapt, este o miză pentru întreg spaţiu aliat, pentru că protejarea ei şi menţinerea securităţii maritime este un element cheie pentru a asigura fluxurile comerciale necesare, cât şi protecţia infrastructurii critice, fie că vorbim de cablurile submarine sau de platformele pentru energie”, a mai spus Oana Țoiu.
Dronele și minele marine, teme importante la Ankara
România ar putea ridica la Summitul NATO și problema incidentelor cu drone care au afectat zona de graniță, în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre.
Bucureștiul va susține inițiativa NATO Drone Edge, un cadru de cooperare destinat combaterii dronelor. Acesta presupune inclusiv crearea unei piețe comune pentru achiziționarea de sisteme anti-dronă și un angajament privind instruirea piloților de drone.
O altă temă importantă pentru România este cea a minelor marine din Marea Neagră. Țara noastră va invoca la Ankara cooperarea cu Bulgaria și Turcia prin inițiativa MCM Black Sea, grup creat pentru combaterea minelor marine și pentru protejarea navigației.
Această inițiativă a fost semnată în ianuarie 2024, la Istanbul, de cele trei state NATO riverane Mării Negre. Ministerul Apărării a prezentat-o ca fiind importantă atât pentru siguranța navigației, cât și pentru postura de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic.
Investițiile în apărare, pe agenda summitului
Un alt subiect major al Summitului NATO de la Ankara este legat de cheltuielile pentru apărare și de dezvoltarea capabilităților militare.
Președintele Nicușor Dan va transmite aliaților că România și-a crescut investițiile în apărare și că își asumă un rol activ în consolidarea securității regionale.
Potrivit Administrației Prezidențiale, România a alocat, în 2025, 3,18% din PIB pentru apărare, incluzând și cheltuielile conexe cu infrastructura. În 2026, nivelul total ar urma să ajungă la 3,69% din PIB, iar pentru 2027 sunt estimate cheltuieli de 4,23% din PIB.
România intenționează să prezinte și situația programului european SAFE, prin care Uniunea Europeană oferă statelor membre împrumuturi pentru investiții în apărare și achiziții comune.
La Ankara are loc și NATO Security and Defence Industry Forum, dedicat producției, investițiilor și inovării în apărare. România este reprezentată la acest forum de Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și companii din industria națională de apărare.
Donald Trump participă la summit
La Summitul NATO de la Ankara participă și președintele Statelor Unite, Donald Trump. Liderul american ajunge în Turcia marți după-amiază, urmând să fie întâmpinat de președintele Recep Tayyip Erdogan printr-o ceremonie oficială.
Prezența lui Donald Trump la Ankara are o miză importantă pentru România, mai ales în contextul în care Washingtonul pune din nou presiune pe statele europene să contribuie mai mult la propria securitate.
Pe agenda summitului figurează și sprijinul pentru Ucraina, inclusiv prin posibile noi angajamente financiare de miliarde de dolari.
Donald Trump are programate discuții separate cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele Siriei, Ahmad al-Sharaa.
Întâlniri bilaterale și obiective diplomatice
România a programat la Ankara și o întâlnire bilaterală cu președintele Coreei de Sud, Lee Jae-myung. Relația cu Seulul este importantă inclusiv din perspectiva cooperării în domeniul apărării.
Țara noastră are deja un contract de aproape un miliard de dolari cu Hanwha Aerospace, pentru obuziere autopropulsate, semnat în 2024.
Pe lângă temele militare, România va prezenta la summit și contribuția sa la sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova. Bucureștiul consideră că presiunile hibride exercitate de Rusia asupra Republicii Moldova reprezintă un risc major pentru stabilitatea regiunii.
Declarația finală a summitului
Administrația Prezidențială se așteaptă ca declarația finală a Summitului NATO de la Ankara să reafirme unitatea și solidaritatea aliată, importanța relației transatlantice și rolul Europei în asigurarea securității colective.
Documentul ar urma să menționeze și faptul că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității colective.
Pentru România, Summitul NATO de la Ankara reprezintă o oportunitate de a readuce în prim-plan importanța Mării Negre, necesitatea întăririi flancului estic și nevoia unei prezențe militare aliate mai clare în regiune.
Sursa foto: Arhivă
