Cristina Cohuț
Nicușor Dan, noul președinte al României, a transmis joi un mesaj în fața comunității internaționale reunite la Black Sea and Balkans Security Forum: România trebuie să-și întărească poziția în NATO, în Uniunea Europeană și în parteneriatul cu Statele Unite. Declarațiile au fost făcute într-un moment de sensibilitate diplomatică majoră, după anularea controversată a alegerilor prezidențiale din 2024, o decizie care a slăbit încrederea partenerilor externi și a amplificat criza de legitimitate la București.
Nicușor Dan a recunoscut dificultățile prin care a trecut România în ultimul an și a transmis că alegerea sa, validată democratic în turul doi, este un nou început. Încercând să recupereze terenul pierdut în relația cu aliații occidentali, liderul ales a dezvăluit că a purtat deja o serie de schimburi de mesaje cu Administrația Trump, semnalând o deschidere din partea Washingtonului pentru relansarea parteneriatului strategic.
România vrea să recâștige încrederea în alianțele din care face parte
Discursul președintelui ales a început cu o reafirmare a angajamentelor pro-occidentale ale României. Potrivit lui Nicușor Dan, direcția pro-NATO și pro-UE este una „ireversibilă”, dar insuficientă dacă nu este susținută și de o participare activă, coerentă și predictibilă în cadrul acestor structuri.
„E cert că România va păstra direcția pro-Occidentală, însemnând participarea în NATO, prezența în UE și parteneriatul strategic cu SUA. E o direcție pe care România a definit-o foarte bine. Nu a fost suficient de activă în niciuna din aceste structuri. Ca să fii activ, trebuie să ai și credibilitate”, a spus Nicușor Dan, făcând trimitere directă la angajamentele nerespectate de guvernele anterioare privind reducerea deficitului bugetar, relatează antena3.ro.
În opinia președintelui, recâștigarea încrederii partenerilor internaționali este o prioritate absolută, iar România trebuie să iasă din postura de membru pasiv și să devină un actor care contează real în deciziile luate la Bruxelles și Washington.
Legătura cu Administrația Trump, un pas strategic pentru echilibru
O parte semnificativă a discursului a fost dedicată relației cu Statele Unite. În mod surprinzător, Nicușor Dan a dezvăluit că a avut deja un schimb de mesaje cu Administrația Trump, instalată recent la Casa Albă după o revenire istorică a fostului președinte american în funcție.
„Am avut niște schimburi de mesaje cu Administrația americană”, a spus Dan. „Trebuie să lămurim mult mai bine fenomenul anulării alegerilor din noiembrie anul trecut. Dar am văzut deschidere din partea americanilor și sunt absolut sigur că parteneriatul va fi întărit.”
Această deschidere este esențială în contextul în care, după anularea scrutinului prezidențial din 2024 de către Curtea Constituțională, mai multe voci din SUA și-au exprimat public scepticismul. Printre ele, oameni influenți precum Elon Musk și senatorul JD Vance, care au criticat dur decizia instanței române.
Pentru președintele ales, este clar că reconstrucția încrederii trebuie să înceapă cu transparență: „Acum în sfârșit vom avea un președinte legitim, care va putea să discute legitim cu Administrația americană.”
Anularea alegerilor, un episod greu de explicat
Chiar dacă nu a intrat în detalii juridice, Nicușor Dan a recunoscut că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 a fost un moment de criză profundă pentru democrația românească. Dubiile privind legalitatea deciziei Curții Constituționale au fost amplificate de lipsa unei comunicări coerente din partea autorităților.
„Noi am avut niște alegeri anulate. După care un oarecare dubiu cu privire la acest fapt în societatea românească și în interiorul Administrației partenerilor noștri”, a spus președintele ales. Mesajul său sugerează că România trebuie să clarifice aceste episoade nu doar pentru electoratul intern, ci și pentru comunitatea internațională.
Această nevoie de clarificare este cu atât mai urgentă cu cât imaginea României în raport cu valorile democratice a fost serios afectată. Alegerile din 2024 au fost criticate și în presa internațională, iar anularea lor a fost percepută ca o involuție democratică.
Poziția față de Ucraina rămâne fermă
În același discurs, Nicușor Dan a ținut să clarifice și poziția sa față de conflictul din Ucraina, unul dintre cele mai sensibile subiecte ale politicii externe. Președintele ales a reiterat susținerea României pentru efortul de apărare al Ucrainei și a subliniat că sprijinul va continua.
„Ajutorul pentru Ucraina va continua. Ne dorim cu toții să ajungem la o pace rapidă, sau cel puțin un armistițiu. Până atunci, Europa și România, ca parte a Europei, trebuie să dea Ucrainei toate argumentele ca pacea pe care o va negocia să fie cât mai rezonabilă pentru ea însăși”, a explicat el.
Dan a apreciat în mod public felul în care guvernele anterioare au gestionat poziția față de războiul din Ucraina, chiar dacă în alte privințe s-a aflat în opoziție cu ele. Pentru noul președinte, sprijinul pentru Ucraina este nu doar o chestiune de solidaritate, ci una de securitate națională.
„România a făcut asta cu gândul la propria sa securitate și la securitatea Republicii Moldova. Ucraina e un stat prieten și preferăm ca în vecinătatea României și a Republicii Moldova să avem un stat prieten”, a spus el.
Reconstrucția Ucrainei, o oportunitate strategică
Pe lângă sprijinul militar și umanitar, România își propune să participe activ la reconstrucția Ucrainei, atunci când contextul va permite acest lucru. Nicușor Dan a menționat explicit deschiderea autorităților române față de acest efort colectiv, anticipând o participare economică susținută.
„Suntem deschiși la a participa la efortul de reconstrucție a Ucrainei”, a declarat el, sugerând că această implicare poate aduce beneficii reciproce și poate consolida poziția României în regiune.
Participarea românească la reconstrucția Ucrainei este privită și ca un semnal clar că Bucureștiul nu doar susține verbal Kievul, ci își asumă o contribuție concretă la stabilizarea regiunii.
În încheierea intervenției sale, Nicușor Dan a transmis că obiectivul principal al mandatului său este recâștigarea stabilității interne și a încrederii externe. El a subliniat că România are nevoie de o guvernare responsabilă, de instituții puternice și de o politică externă coerentă.
„România trebuie să se întărească în aceste structuri”, a spus el, referindu-se la NATO, UE și parteneriatul cu SUA. În acest sens, președintele ales a transmis că își asumă responsabilitatea de a restabili credibilitatea țării în fața celor trei poli principali de influență: Washington, Bruxelles și Kiev.
