Mirela Loșniță
Președintele Nicușor Dan și premierul desemnat Ilie Bolojan au ajuns la un acord în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, după zile tensionate de negocieri. Miza a fost respectarea promisiunii șefului statului, care a declarat public în campania electorală că TVA nu va crește, și viziunea liberală a premierului desemnat, care vedea în majorarea acestei taxe un pas necesar pentru redresarea bugetară.
Nicușor Dan și Ilie Bolojan, compromis pe tema TVA
Negocierile dintre cei doi lideri au fost îndelungate, iar discuțiile despre TVA au întârziat cu o zi desemnarea oficială a noului premier. În final, s-a ajuns la un compromis temporar: TVA standard nu va fi majorată de la 19% la 21%, însă cotele reduse de TVA vor fi ajustate începând cu 1 august 2025, potrivit informațiilor citate de Digi24.
În urma acordului, TVA-ul general rămâne 19%, însă cotele intermediare, de 5% și 9%, vor fi majorate pentru mai multe categorii de produse și servicii. Printre domeniile vizate de această măsură se numără industria culturală (spectacole, muzee, cărți), precum și lemnele de foc.
Excepțiile de la această creștere vor fi domeniile esențiale: alimentele și medicamentele nu vor fi afectate, conform surselor citate de presă. Măsura intră în vigoare de la 1 august 2025 și reprezintă un prim pas în direcția unei reforme fiscale mai ample.
Scenariul majorării TVA în 2026 rămâne valabil, dacă veniturile nu cresc
Acordul încheiat între președinte și viitorul premier prevede și o evaluare a impactului acestor modificări, la începutul lunii octombrie. Dacă măsurile implementate nu vor genera venituri bugetare suficiente, Guvernul va lua în calcul o majorare a cotei standard de TVA la începutul anului 2026.
Astfel, dacă analiza va arăta că deficitul bugetar nu este ținut sub control și că încasările nu sunt satisfăcătoare, TVA ar putea crește la 21% începând cu 1 ianuarie 2026. Această posibilitate este inclusă în discuțiile purtate de liderii coaliției și ar urma să fie formalizată într-un protocol guvernamental.
Reforma fiscală nu se limitează doar la TVA. Noul executiv pregătește un pachet mai amplu de modificări. Printre măsurile vehiculate se numără schimbarea modului de impozitare a jocurilor de noroc, creșterea accizelor la produse din tutun și scăderea cheltuielilor administrative din aparatul public.
Aceste măsuri fac parte din strategia de reducere a deficitului bugetar, care a ajuns la finalul anului 2024 la 9,3% din PIB, potrivit datelor oficiale. Este cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, iar Comisia Europeană a cerut României un plan clar de ajustare fiscală.
Experții economici avertizează că România trebuie să reducă deficitul cu cel puțin 2 puncte procentuale în 2025 pentru a rămâne în limitele acceptate de Bruxelles. Altfel, țara riscă să intre în proceduri de sancțiune, ceea ce ar putea bloca accesul la fondurile europene sau crește costurile de finanțare.
Dispută politică cu implicații economice majore
Discuțiile privind TVA au avut și o dimensiune politică importantă. Nicușor Dan a insistat să nu încalce promisiunile făcute alegătorilor în campanie, în timp ce Ilie Bolojan, recunoscut pentru abordarea sa pragmatică în administrație, a pledat pentru soluții rapide și eficiente pentru acoperirea deficitului bugetar.
Acordul semnat între cei doi lideri arată o disponibilitate de compromis în contextul formării unei majorități stabile în Parlament. Protocolul noii coaliții urmează să includă toate măsurile fiscale convenite, inclusiv scenariul de rezervă al majorării TVA în 2026, dacă va fi necesar.
În perioada următoare, noul Executiv va trebui să prezinte public un calendar clar al reformelor și o simulare a impactului fiscal al fiecărei măsuri propuse. Aceste date vor fi esențiale pentru a recâștiga încrederea mediului de afaceri și a partenerilor internaționali.
