Georgescu Dragos
Moartea fostei ministre a Justiției, Rodica Stănoiu, a deschis un val de controverse și întrebări care se adâncesc pe măsură ce ies la lumină detalii legate de ultimele zile din viața ei. Deși dispariția ei, la 86 de ani, părea inițial a fi una naturală, informațiile apărute ulterior ridică numeroase suspiciuni privind circumstanțele care au precedat decesul.
Noi dezvăluiri cutremurătoare despre moartea Rodicăi Stănoiu. Ce i-ar fi făcut soțul mai tinerel cu 50 de ani mai mic
Potrivit unor surse apropiate familiei și mediului în care aceasta își petrecea timpul, înainte cu doar câteva zile de moarte, Rodica Stănoiu ar fi fost internată la Spitalul „Alexandru Obregia” din Capitală, prezentând semne vizibile de lovituri în zona capului și în jurul ochilor. Deși astfel de semne ar fi trebuit, conform procedurilor medicale și legale, să conducă la autosesizarea medicilor și la anunțarea imediată a poliției, acest lucru nu s-a întâmplat, conform Antena 3 CNN.
Fosta ministră ar fi fost scoasă din spital pe semnătură de partenerul ei de viață, un bărbat considerabil mai tânăr decât ea, cu aproximativ 50 de ani. Relația lor, despre care prietenii și apropiații vorbeau cu rezerve în ultimii ani, durează de peste cinci ani, însă dinamica dintre cei doi a ridicat semne de întrebare în cercul apropiat al fostei ministre. Decizia de a o externa pe semnătură, în condițiile unor leziuni vizibile, a amplificat suspiciunile, mai ales că la scurt timp după externare a fost anunțat decesul ei.
Detalii noi continuă să apară, iar fiecare element conturează o poveste tot mai neliniștitoare. Prieteni apropiați ai Rodicăi Stănoiu susțin că, în ultimele luni, aceasta se izolase aproape complet de cercul său social, chiar și de persoanele cu care obișnuia să vorbească zilnic. Oamenii care au cunoscut-o bine afirmă că nu mai răspundea la telefon, iar contactul cu lumea din exterior părea filtrat, dacă nu chiar controlat, de partenerul ei. Telefoanele, spun ei, erau în posesia acestuia, iar accesul la ea devenise drastic limitat. Faptul că o persoană activă intelectual, obișnuită cu dezbaterea publică, cu întâlnirile academice și cu dialogul constant, a redus brusc orice formă de comunicare a ridicat semne de întrebare din ce în ce mai apăsătoare.
În mod firesc, după apariția acestor informații, mulți dintre cei care au cunoscut-o cer acum o verificare amănunțită a circumstanțelor morții ei. Nu este exclus ca autoritățile să se autosesizeze, mai ales în contextul în care există suspiciuni consistente privind posibile acte de violență care ar fi putut contribui la deteriorarea stării sale de sănătate. Unii apropiați au sugerat chiar posibilitatea exhumării cadavrului, pentru a clarifica pe deplin cauzele morții și pentru a elimina orice dubiu cu privire la eventuale agresiuni.
În lipsa unor explicații oficiale clare, tensiunile se amplifică, iar speculațiile se intensifică, mai ales în condițiile în care partenerul mai tânăr al Rodicăi Stănoiu este acuzat în cercul apropiat că ar fi fost interesat să pună mâna pe averea ei. Deși astfel de acuzații sunt extrem de grave și trebuie tratate cu precauție până la finalizarea eventualelor anchete, ele reflectă percepția oamenilor care au observat schimbările din viața fostei ministre. Mulți susțin că, odată cu izolarea ei, comportamentul partenerului ar fi devenit tot mai intruziv, iar controlul asupra vieții ei sociale și private ar fi crescut în mod îngrijorător.
Cine a fost Rodica Stănoiu
Pentru cei care au cunoscut-o pe Rodica Stănoiu de-a lungul carierei impresionante, vestea morții ei a fost cu atât mai șocantă cu cât în ultimii ani aceasta continuase să fie activă în mediile academice, menținând legătura cu universități, colegi, studenți și cercetători. Biografia ei este una amplă și complexă, reflectând un parcurs profesional solid, presărat cu realizări academice, funcții politice importante și roluri semnificative în instituțiile de stat. Născută în 1939, absolventă a Facultății de Drept a Universității din București în anul 1961, Rodica Stănoiu a avut un traseu profesional model pentru generațiile de juriști și profesori care au urmat-o.
A urmat studii postuniversitare în criminologie la Școala de Criminologie a Universității din Montréal, în anul 1969, una dintre cele mai importante instituții academice în domeniu la nivel internațional. Ulterior, în 1982, a continuat cu studii la Facultatea Internațională de Drept Comparat din Strasbourg, consolidându-și competențele în analiza comparativă a sistemelor juridice. A obținut titlul de doctor în drept în 1975, la Institutul de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române, una dintre cele mai prestigioase instituții de profil din țară.
Parcursul ei academic a continuat timp de decenii. Între 1995 și 2005, Rodica Stănoiu a fost profesor universitar la Universitatea Spiru Haret, contribuind la formarea a numeroase generații de juriști. Începând cu 1996 și până în prezent, a ocupat aceeași funcție la Universitatea „Dimitrie Cantemir”, fiind apreciată pentru stilul său riguros, pentru abordarea metodică și pentru claritatea cu care expunea cele mai complicate noțiuni de drept și criminologie.
Cariera sa politică a fost la fel de intensă. În 1996, a devenit senator în Parlamentul României, funcție pe care a exercitat-o timp de trei mandate. Perioada sa de maximă vizibilitate în spațiul public a fost însă între 2000 și 2004, când a fost Ministru al Justiției în Guvernul condus de Adrian Năstase. În acei ani, România se afla într-un proces amplu de reformă juridică, pregătind intrarea în Uniunea Europeană. Faptul că Stănoiu se afla la conducerea Ministerului Justiției într-o perioadă atât de sensibilă a transformat-o într-una dintre figurile cheie ale sistemului judiciar postdecembrist.
De-a lungul carierei sale politice și academice, Rodica Stănoiu a fost o personalitate respectată, chiar dacă uneori controversată, mai ales în mediul politic. A fost percepută ca o persoană cu autoritate, disciplină și rigoare intelectuală, iar opiniile ei aveau greutate în dezbaterile juridice. Chiar și după retragerea treptată din viața publică, reputația ei a rămas una solidă, iar numele ei era asociat cu domeniul justiției și cu cercetarea juridică.
Tocmai de aceea, circumstanțele învăluite în mister ale morții sale au produs un impact atât de puternic. O persoană cu o carieră constru ită pe respect, cu un parcurs academic impecabil și cu o prezență publică constantă, ajunge într-un final controversat, în condiții care nu par să se alinieze cu imaginea sa de profesionistă puternică și independentă. Neconcordanțele din ultimele zile ale vieții sale sunt cu atât mai greu de acceptat pentru cei care au cunoscut-o și au apreciat-o.
Faptul că a fost internată la Spitalul „Alexandru Obregia” cu urme de lovituri la cap și în zona ochilor ridică o problemă extrem de serioasă: în astfel de situații, protocolul medical prevede obligativitatea informării poliției, indiferent de cauza declarată a traumatismelor. Medicul este obligat să raporteze orice suspiciune de violență, iar autoritățile trebuie să investigheze. În cazul Rodicăi Stănoiu, însă, acest lucru nu s-a întâmplat. Lipsa acestei raportări este greu de explicat și deschide un capitol delicat în ceea ce privește responsabilitatea personalului medical implicat.
La fel de nelămurită este și decizia de a o externa pe semnătură, în condițiile în care vârsta pacientei și leziunile vizibile ar fi trebuit să impună o evaluare medicală amănunțită. Partenerul ei, un bărbat cu 50 de ani mai tânăr, este considerat de apropiați principalul beneficiar al acestei externări. Faptul că decesul a survenit la scurt timp după scoaterea ei din spital ridică o serie de întrebări care, deocamdată, nu au primit niciun răspuns oficial.
Povestea morții Rodicăi Stănoiu se îndreaptă, inevitabil, spre o zonă de investigație publică. Apropiații, indignați și îngrijorați, se așteaptă ca autoritățile să cerceteze circumstanțele acestei morți, pentru a stabili dacă există vinovății sau neglijențe. Exhumarea, deși o măsură extremă, ar putea deveni necesară dacă suspiciunile actuale nu sunt clarificate rapid.
